Klaus Iohannis: amint\u0103rli ditu 1859, c\u00e2ndu s-fea\u0163i Unirea Prin\u0163ipatilor Rom\u00e2ne, easti un\u0103 “matim\u0103 veritabil\u0103 di responsabilitate tr\u0103 noi tu\u0163”<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Amint\u0103rli ditu 1859, c\u00e2ndu s-fesa\u0163i Unirea Printipatilor Rom\u00e2ne, easti un\u0103 “matim\u0103 veritabil\u0103 di responsabilitate tr\u0103 noi tu\u0163” ,<\/em><\/strong> declar\u0103 prezidentulu ali Rom\u00e2nie, Klaus Iohannis, prezentu la \u0163eremonia organizat\u0103 cu fur\u00f1ia a Dzuu\u0103llei Unirillei Pritu\u0163ipatelor Rom\u00e2ne, la monumentul “Mormintul a Askirl\u0103lui Nicunuscut” ditu Parcul Carol I.<\/p>\n
Aoa \u015fi aproapea 160 di ani, nica spusi Iohannis, Alexandru Ioan Cuza thimilliusea protlu nomu modernu a nv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, cari b\u0103ga tru practico obligativitatea \u015fi gratuitatea educa\u0163iillei, indiferentu di clasa social\u0103 i di gen. Tru aestu an, viziunea a proiectului “Rom\u00e2nia Educat\u0103” va s\u2019hib\u0103 b\u0103gat\u0103 tru practico pritu n\u0103i nomuri, \u0163i au scupolu s-da “sil\u0103 a sistemul di nvi\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103-lu simfunizeadz\u0103 cu c\u0103ft\u0103rli a prezentului \u015fi a\u0163eali a yinitorlui”. Rom\u00e2nia ari fonduri europene semnificative tr\u0103 dizvoltare tru yinitorlli ani. Numata ari justific\u0103ri tr\u0103 a\u0163ea c\u0103 m\u0103rli proiecte di infrastructur\u0103 s\u2019trag\u0103 tu anghiosu cu am\u0103nari.“N\u0103poi facu apelu tra s\u2019ufiliseasc\u0103 tuti instrumentele pi cari le avem la dispozi\u0163ie tra s\u2019bitisimu reformele di cari are ananghi \u0163ara noastr\u0103 \u015fi tr\u0103 s\u2019eradicamu disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ile cari treneaz\u0103 di cabaia kiro”.<\/em><\/strong><\/p>\n
Marcarea a dzuu\u0103llei Unirillei Printipatilor Rom\u00e2ne la Morm\u00e2ntul a Askirl\u0103lui Necunoscut reprezint\u0103 o aducere-aminte a jertfelor pe cari truainta\u015fii no\u015ftri le-au f\u0103cut tr\u0103 indipendin\u0163\u0103, unitate \u015fi suvearanitate.“Istoria \u0163\u0103rii noastre s-a construit pritu angajamentul \u015fi sacrificiile unor trutregi geneara\u0163ii, c\u0103rora le dator\u0103m pre\u0163uirea noastr\u0103, tr\u0103 c\u0103 au luptat \u015fi au trufruntat cu dimnitate \u015fi curaj riscuri \u015fi provoc\u0103ri tru vremuri extrem di tulburi”<\/em><\/strong>, a mai diclarat \u015feful statului, cari a subliniat c\u0103 dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti a reprezentat piatra di temelie a difinirii na\u0163iunii rom\u00e2ne, orientat\u0103 c\u0103tre valorile occidintale, dimocra\u0163ie, drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i cet\u0103\u0163ene\u015fti.<\/p>\n
La 24 di yinaru, rom\u00e2nii s\u0103rb\u0103toresc Unirea Moldovei cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, eveniment politic \u0163i s\u2019fea\u0163i aoa \u015fi 164 di ani, (1859), sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale (MApN) deadunu cu autorit\u0103\u0163i centrale \u015fi locale, ndreapsir\u0103 \u0163eremonii militare \u015fi religioase tru tuti garnizoanele iu fur\u0103 adrati monumente ah\u0103rdziti ti Unirea a Prin\u0163ipatelor Rom\u00e2ne. Drapelele di Lupt\u0103 ale Brigad\u0103 30 Gard\u0103 “Mihai Viteazul” \u015fi Brig\u0103zii 15 Mecanizat\u0103 “Podu Trualt” au fost dicorate di prezidentulu Iohannis cu Orditnlu “Virtutea Militar\u0103” tru grad di Mare Ofi\u0163er cu nseamni di irini tr\u0103 militari, respectiv cu Ordituul “Virtutea Militar\u0103” tru grad di Ofi\u0163er cu nseamne di irini tr\u0103 militari.<\/p>\n
Premierlu Nicolae Ciuc\u0103 \u015fi prezidentulu Camerei Deputa\u0163ilor, Marcel Ciolacu. loar\u0103 parti la manifest\u0103rile di la Ia\u0219i, iu eara vini\u0163 \u00f1illi di persoane. Ar\u0103d\u0103\u0163i\u00f1ili ali Rom\u00e2nie europene s\u2019vedu tru Unirea fapt\u0103 aoa \u015fi 164 di ani – un exemplu autentic di unitate a volillei a rom\u00e2nilor, cari di\u015fcllisir\u0103 calea emanciparilleii \u015fi a modernizarillei statlui. Responsabilitatea clasei politice \u015fi a institu\u0163iilor statului easti s\u0103 onoreze aestu actu ti f\u0103\u0163earea un\u0103 a na\u0163iunillei rom\u00e2ne. \u201dActul di aoa 164 di ani fu opera di voli \u015fi di curayiu a popului \u015fi a elit\u0103llei a lui politic\u0103. Lec\u0163ia istoric\u0103 armas\u0103 pisti kiro easti c\u0103 pritu voli, unitate, curaj \u015fi sus\u0163inerea cet\u0103\u0163enilor no\u015ftri putem reu\u015fi cele mai ambi\u0163ioase obiective. Realiz\u0103rile recente confirm\u0103 aestu lucru. Adiararea Rom\u00e2niei la NATO, ob\u0163inerea statutului di membru al Uniunii Europene suntu exemple gr\u0103itoare”, spusi<\/em><\/strong> Ciuc\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n“Vru\u0163 rom\u00e2ni, aoa \u015fi 164 di ani, n\u0103diili a rom\u00e2\u00f1ilor tra s\u2019b\u0103neadz\u0103 tru idyiulu cratu \u015fi ma\u015f sumu hlambur\u0103 eara cu un\u0103 jgllioat\u0103 ma aproapea di realitate, pritu Unirea a a\u0163iloru dau\u0103 Prin\u0163ipati, Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Volea v\u0103rtoas\u0103 di unire a rom\u00e2nilor, manifestat\u0103 limbidu \u015fi cu boa\u0163i tru cadrul ali Revolu\u0163ie pa\u015foptist\u0103, nu armasi un simplu idial, c\u0103 agiumsi realitati pritu efortul nicurmatu \u015fi dedicarea a elitelor ditu atelu kiro tra s\u2019afl\u0103 solu\u0163iile politi\u0163i uidisiti. (…) Viziunea, ambi\u0163ia \u015fi entuziasmul a pa\u015fopti\u015ftilor \u015fi unioni\u015ftilor easti un exemplu yiu di voli, patriotism \u015fi abnega\u0163ie tr\u0103 dizvoltarea na\u0163iunillei rom\u00e2ne. Amintati\u0163li ditu 1859 suntu un\u0103 matim\u0103 veritabil\u0103 di responsabilitate tr\u0103 noi tu\u0163, atelli cari continu\u0103m s\u2019ascumbusimu Rom\u00e2nia european\u0103, modern\u0103 \u015fi dimocratic\u0103, indiferent loclu iu shimu”<\/em><\/strong>, spusi \u015feflu a statului.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
\nS\u0103rb\u0103toarea Unirillei Printipatilor Rom\u00e2ne ditu aestu an s\u2019fa\u0163i tru un context marcat di situa\u0163ii di criz\u0103 cari yinu unu dupa alant\u0103 iru\u015fi.“Di aproapea un an, polimlu s\u2019turn\u0103 pe continentul a nostru, un\u0103oar\u0103 cu invadarea ali Ucrain\u0103 di c\u0103tr\u0103 Federa\u0163ia Rus\u0103, cu efecte pi cari li dukimu tu\u0163. Multili provoc\u0103ri cu cari n\u0103 confrunt\u0103m la nivel european risc\u0103 s\u0103 sl\u0103gheasc\u0103 ata\u015famentul ahandosu andicra di valorile dimocratice. Easti un kiro cabaia greu, cari n\u0103 bag\u0103 dininti sistemlu di valori ic\u0103 credin\u0163a tru prin\u0163piile europene. Va s\u2019tri\u0163emu ghini aestu veritabil test cara, idye cum n\u0103 c\u0103nd\u0103sea\u015fti Corlu Unirlleii, vas \u0103 \u015ftimu s\u2019d\u0103m m\u00e2n\u0103 cu m\u00e2n\u0103, s\u2019ti\u00f1isimu solidaritatea \u015fi unitatea! Rom\u00e2nia s\u0103 spusi daima c\u0103 easti un stat v\u0103rtosu, maxus atum\u0163ea c\u00e2ndu clasa politic\u0103, institu\u0163iile publi\u0163i \u015fi cet\u0103\u0163enii cil\u0103st\u0103sir\u0103 ti deadunu, di b\u0103gar\u0103 pi protlu locu ghinea\u0163a deadunu. Aoa, vahi ma multu ca v\u0103rn\u0103oar\u0103, easti important s\u2019n\u0103 concentr\u0103m pi luc\u0103rli cari n\u0103 aproaki, c\u0103nd\u0103si\u0163 di spiritul a unitatillei na\u0163ionale”,<\/em><\/strong> spusi prezidentulu.
\n
\n <\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n\u015eeful statului dipusi un\u0103 c\u0103run\u0103 di lilici la monumentul “Mormintului Askirl\u0103lui Nicunuscut”.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n