{"id":843486,"date":"2024-12-16T22:47:40","date_gmt":"2024-12-16T20:47:40","guid":{"rendered":"https:\/\/www.rri.ro\/?p=843486"},"modified":"2024-12-17T07:38:31","modified_gmt":"2024-12-17T05:38:31","slug":"interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html","title":{"rendered":"Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl."},"content":{"rendered":"<p><strong>Aurica Piha<\/strong>: Bun\u00e2 seara, vru\u021b ascult\u00e2tori. Tu in\u0219ita a meslui sumedru, s-fea\u021bi unu iventu di simasie ti cultura arm\u00e2neasc\u00e2. Un\u00e2 mari harau\u00e2 fu a\u021bea c\u0103 un\u00e2 parti di arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss di Viena, un\u00e2 avut\u00e2 arhiv\u00e2 \u021bi da giuiapi \u0219i ti isturia \u0219i cultura arm\u00e2neasc\u00e2 agiumsi ta s-hib\u00e2 asc\u00e2pat\u00e2 di la chireari \u0219i, pritu a\u021belu agiutoru datu di prof. dr. Thede Kahl, tut\u00e2 arhiva i un\u00e2 parti di ea agiumsi s-hib\u00e2 donat\u00e2\/durusit\u00e2 la vivlioteca di Skopje, un\u00e2 vivliotec\u00e2 \u021bi fu multu pirifan\u00e2 ta s-adar\u00e2 ahtari lucru. Dimi aest\u00e2 gaireti s-adr\u0103 pritu cil\u00e2st\u00e2searea a prof. dr. Thede Kahl, unu bunu so\u021bu a ljirtatlui prof. dr. Max Demeter Peyfuss \u0219i a ambasadorlui afstriacu di Skopje. La aestu iventu eara dus\u00e2 \u0219i jurnalista Maria Bara, vruta a noast\u00e2 soa\u021b\u00e2, \u021bi n\u00e2 pitricu di aclo un\u00e2 radio actualitati.<br \/>\nS-avdz\u00e2mu prota zborlu a ambasadorlui austriacu di Viena tu Skopje ti di\u0219cllidearea a vivliotec\u00e2llei ti cari easti zborlu.<\/p>\n<p><strong>Ambasadorlu Martin Pammer<\/strong>: Prota oar\u00e2 ghinuescu dna Silvia Peyfuss, veduva alu Max Demeter Peyfuss \u021bi, cu tihiseari mushat\u00e2 n\u00e2 afl\u0103mu unu alanatu, \u0219-a\u0219i fu donat\u00e2\/durusit\u00e2 arhiva \u0219i documentili \u021bi agiumsir\u00e2 la aest\u00e2 vivliotec\u00e2 di Skopje. Avumu ti aestu lucru mul\u021b\u00e2 sponsori \u0219i so\u021b \u0219-ma multu h\u00e2ristusimu a dnei di la Smart Living: Bojana Mirkovska \u0219i a dl Ivan Mirkovski adr\u0103 design-ul \u0219-andreapsi vivlioteca, f\u00e2r\u00e2 p\u00e2radz. Tutn\u00e2oar\u00e2 h\u00e2ristusescu a prof Thede Kahl \u0219-a directorlui di aoa, di la vivlioteca di Skopje, \u021bi n\u00e2 agiutar\u00e2 ta s-adr\u0103mu aestu lucru \u0219-andreapsir\u00e2 adu\u021bearea \u0219i b\u00e2garea pi arad\u00e2 a c\u0103r\u021b\u00e2loru pi puli\u021b\u00e2. V\u00e2 d\u0103mu h\u00e2barea c\u0103 va s-disf\u00e2\u021bemu nica unu ud\u0103, c\u00e2\u021be va s-yin\u00e2 \u0219-alt\u00e2 parti di c\u0103r\u021b\u00e2. <\/p>\n<p><strong>Aurica Piha<\/strong>: Dup\u00e2 zborlu a ambasadorlui afstriacu di Skopje, vruta a noast\u00e2 soa\u021b\u00e2 Marilena Bara \u00e2lli lo unu \u0219curtu interviu a dnei Silvia Peyfuss. S-lu avdz\u00e2mu:<\/p>\n<p><strong>Marilena Bara<\/strong>: Bun\u00e2 dzuua, ti\u00f1isi\u021b ascult\u00e2tori. Himu aoa, Skopie, n\u00e2 afl\u0103mu cu dna Silvia Peyfuss, nicuchira a llirtatlui profesor Max Demeter Peyfuss, \u021bi vini Skopje ta s-llia parti la di\u0219cllidearea ufi\u021bial\u00e2 a vivliotec\u00e2llei austriac\u00e2 di la Universitatea Chiril \u0219-Metodiu di aestu c\u00e2s\u00e2b\u0103, vivliotec\u00e2 \u021bi ari un\u00e2 parti ma\u0219 arhiva a profesorlui Max Demeter Peyfuss, \u021bi fu dat\u00e2 aoa\u021bi di soia a lui. La aest\u00e2 manifestari va s-llia parti \u0219i fciorlu a profesorlui, Constantin Peyfuss, ama tora di oar\u00e2 \u0219idemu di zboru cu dna Silvia Peyfuss.<br \/>\nBun\u00e2 dzuua \u0219-ghini vini\u0219i!<\/p>\n<p><strong>Silvia Peyfuss<\/strong>: H\u00e2rioas\u00e2!<\/p>\n<p><strong>Marilena Bara<\/strong>: \u0218tiu c\u0103 dl profesor Peyfuss avu un\u00e2 vivliotec\u00e2 multu avut\u00e2 \u0219-c\u0103 ari anyr\u00e2psit\u00e2 multu di arm\u00e2\u00f1i \u0219-di isturia a Balcanlui \u0219-vreamu s-ti antrebu \u021bi easti ti tini s-adari aest\u00e2 hari, dona\u021bie la vivlioteca austriac\u00e2 di Skopje. \u021ai mindue\u0219\u021b\u00e2, c\u00e2tu mari va s-hib\u00e2 simasia ti studen\u021b\u00e2lli \u0219-ti profesorlli di aoa, ditu Skopie?<\/p>\n<p><strong>Silvia Peyfuss<\/strong>: Mi h\u00e2rsescu c\u0103 aesti c\u0103r\u021b\u00e2, aest\u00e2 colec\u021bie a unui xit\u00e2xitoru\/cercet\u0103toru balcanicu, ama  \u0219-universalu, c\u00e2\u021be elu avu multi interesi, putu s-agiung\u00e2 aoa. S-uidisea\u0219ti cu loclu aestu \u0219-mi h\u00e2rsescu maca yinitori cercet\u0103tori, c\u00e2ndu va s-anyr\u00e2pseasc\u00e2 v\u00e2r\u00e2 lucrari di xit\u00e2xeari\/cercetari, va s-consult\u00e2 vivlioteca a b\u00e2rbatlui a meu.<\/p>\n<p><strong>Marilena Bara<\/strong>: Aoa\u021bi dl profesor Peyfuss easti nica multu ti\u00f1isitu, nai p\u021b\u00e2nu di minoritatea arm\u00e2neasc\u00e2. Ari mul\u021b\u00e2 oami\u00f1i \u021bi adz\u00e2 vor s-llia parti la aest\u00e2 di\u0219cl\u2019ideari. \u021a\u00e2 yinu tora tu minti nisc\u00e2nti thimiseri?<\/p>\n<p><strong>Silvia Peyfuss<\/strong>: E, siyura&#8230; Mi aputrusescu emo\u021biili. El xit\u00e2xi multu ti arm\u00e2\u00f1i. Tu ahurhita a lucurlui a lui, c\u00e2ndu \u0219-adr\u0103 lucrarea di diserta\u021bie \u0219i lli-u deadi a profesorlui a lui, aestu prota nu pistipsi. Nu \u0219tea \u021bi easti cu ae\u0219\u021b\u00e2 arm\u00e2\u00f1i, dealihea suntu pisti locu i naca suntu v\u00e2r\u00e2 inven\u021bie. Ama eara un\u00e2 parti ditu isturia a taif\u00e2llei a b\u00e2rbatlui a meu \u0219-p\u00e2n\u2019 tu soni s-vidzu c\u0103 a\u0219i easti. Lucr\u0103, xit\u00e2xi, s-pidpsi multu ta s\u00e2 scoat\u00e2 tu migdani pritu anyr\u00e2pserli a lui c\u0103 arm\u00e2\u00f1illi b\u00e2neadz\u00e2, suntu dealihea.<\/p>\n<p><strong>Marilena Bara<\/strong>: H\u00e2rioas\u00e2 multu ti aest\u00e2 hari, ti aest\u00e2 dona\u021bie!<\/p>\n<p><strong>Aurica Piha<\/strong>: E, \u0219-noi n\u00e2 h\u00e2rsimu c\u00e2\u021be un\u00e2 parti di simasie ditu vivlioteca avut\u00e2 a prof. Max Demeter Peyfuss agiumsi tu unu locu bunu, iu cercet\u0103tori ditu Machidunia ditu Ara\u021bili, ama nu ma\u0219, pot ta s-duc\u00e2 s-afl\u00e2 multi lucri ti Balcanlu tutu, ama maxus ti arm\u00e2\u00f1i \u0219i, c\u00e2\u021be aestu lucru, a\u0219i cumu v\u00e2 dz\u00e2\u021beamu tu ahurhit\u00e2, s-adr\u0103 pritu pidimolu a profesorlui dr. Thede Kahl di Viena, vremu, tu bitisit\u00e2, s-lu avdz\u00e2mu n\u00e2su tu un\u00e2 moabeti cu Marilena Bara ti cumu s-adr\u0103 aestu lucru, cumu s\u00e2 stihisi ta s-anchird\u00e2seasc\u00e2 lucurlu cu dona\u021bia\/durusearea a llirtatlui prof. Max Demeter Peyfuss \u0219-elu di z\u00e2r\u021bin\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2.<\/p>\n<p><strong>Marilena Bara<\/strong>: Unu di a\u021belli \u021bi andreapsi aestu lucru, easti profesorlu Thede Kahl di Viena. Easti \u0219-elu adz\u00e2 aoa\u021bi \u0219i poati s-n\u00e2 dz\u00e2c\u00e2 \u0219-elu \u00e2ndau\u00e2 zboar\u00e2 ti aest\u00e2 ac\u021biuni \u021bi u adr\u0103:<\/p>\n<p><strong>Thede Kahl<\/strong>: Bun\u00e2 dzuua. \u0218-io vi\u00f1iu Skopje cu mari harau\u00e2. Avemu mul\u021b\u00e2 a\u00f1i \u021bi \u0219idzumu di zboru cu Silvia c\u0103 lu avumu \u0219i oaspi Max Dimitri, cumu \u00e2lli dz\u00e2\u021bemu noi, \u0219i n\u00e2 vidzumu di multi ori acas\u00e2 \u0219i u \u0219teamu multu ghini, nica di c\u00e2ndu b\u00e2na, vivlioteca lui. Aveamu vidzut\u00e2 \u021bi ti\u00f1ie avea ti arm\u00e2\u00f1i, ti tut\u00e2 isturia di Balcani \u0219i \u021bi avea donat\u00e2, nu ma\u0219 ti Balcani, prota-prota ti arm\u00e2\u00f1i, ti istoria ali Arbinu\u0219ie, ali G\u00e2r\u021bie, ali V\u00e2ry\u00e2rie, ama \u0219i di ma \u00e2nclo, Rusia, Ungaria, Austria, c\u0103 tuti a\u021beali eara locuri di interes, \u021bi avea adunat\u00e2 multi c\u0103r\u021b\u00e2 veclli \u0219i n\u0103i. Eara daima la dzuu\u00e2, pi programu, \u021bi in\u0219i ca carti, di locu. \u0218i avea \u0219i nali, \u0219i veclli. \u0218i di atum\u021bea avea&#8230; C\u00e2ndu fudzi ti daima, ti am\u00e2rtie, llirtatlu prof. Max Dimitri Peyfuss, atum\u021bea avea armas\u00e2 cu v\u00e2r\u00e2 30000 di c\u0103r\u021b\u00e2 nicuchira a lui. Cu unu uhtatu mari, cari va li vead\u00e2, nu putea s-li mutreasc\u00e2 ea singur\u00e2, cari s-yin\u00e2 aclo\u021bi, cari s-aib\u00e2 interesu. \u0218-easti zori, maxus tu Afstrii, iu ari multi vivliote\u021b \u0219i Viena la facultati \u0219i nu putea tora s-dz\u00e2c\u00e2 unu c\u0103 \u201cmini lliau 10 c\u0103r\u021b\u00e2\u201d, alant\u00e2 vivliotec\u00e2 &#8211; 30 di c\u0103r\u021b\u00e2, \u0219-cumu va li pitreac\u00e2 \u0219-cumu va li bag\u00e2 tu v\u00e2r\u00e2 catalogu. A\u0219i c\u0103, tut la institu\u021bia iu lucra Max Dimitri atum\u021bea, la facultati, la universitati, la isturie, la bizantinistic\u00e2 nu avea locu ti tuti 30000 \u0219-di lucru, ta s-li bag\u00e2 tuti tu catalogu \u0219i digitalizati, un\u00e2 parti, ta s-li afli dapoaia cari va. A\u0219i c\u0103 n\u00e2 minduimu\u2026 \u0219i vrearea a nicuchir\u00e2llei, normal, eara ta s-arm\u00e2n\u00e2 tut\u00e2 pachet\u00e2, deadunu. \u0218-aesta putum cu agiutorlu a ambasadorlui ali Afstrie tu Skopje, tu Machidunia ditu Ara\u021bili, Martin Pammer s-afl\u0103mu aoa\u021bi un\u00e2 fulleau\u00e2, unu cubaiuru ta s-hib\u00e2 tut\u00e2 a\u021bea, aoa, deadunu, tu aest\u00e2 sal\u00e2 \u2013 Lesesaal, \u021bi va s-hib\u00e2 un\u00e2 sal\u00e2 \u021bi va u poart\u00e2 numa alu Max Demeter Peyfuss. Va s-anyr\u00e2pseasc\u00e2 la intrat\u00e2 c\u0103 aoa easti nai ma marea parti di vivlioteca a lui. \u0218-aesta easti mari harau\u00e2 c\u0103 arm\u00e2ni deadunu, va s-afli omlu \u021bi va tuti c\u0103r\u021b\u00e2li, \u0218-dup\u00e2 \u021bi zbur\u00e2i cu decanlu \u0219-cu prezidentul \u0219-cu directorlu a vivliotec\u00e2llei, suntu multi c\u0103r\u021b\u00e2 \u0219i nu li avea tu tutu cratlu, tu tut\u00e2 zona. Aesti suntu unicati \u0219i pot s-atrag\u00e2\/s-aduc\u00e2 v\u00e2r\u00e2oar\u00e2 \u0219i lumi di S\u00e2run\u00e2, di Sofie \u0219i di Tirana, \u0219i di Prizren ca s-yin\u00e2 aoa\u021bi, nu ma\u0219 di Machidunia ditu Ara\u021bili, c\u0103 suntu multi c\u0103r\u021b\u00e2 \u021bi nu suntu scanati \u0219-nu li afli nica pdf. Nai ma marea harau\u00e2 easti c\u0103 avemu \u0219-unu angajatu, unu omu \u021bi va s-lucreadz\u00e2 \u0219i va s-cil\u00e2st\u00e2seasc\u00e2 s-bag\u00e2 tuti c\u0103r\u021b\u00e2li tu catalogu, ta s-li afli, s\u00e2 \u0219tib\u00e2 exact \u021bi va s-hib\u00e2 \u0219i ari locu ti mul\u021b\u00e2 a\u00f1i, cu unu contractu, cu universitetlu di aoa. N\u00e2 h\u00e2rsimu. Prota n\u00e2 h\u00e2rsimu c\u0103 vini \u0219i Silvia Peyfuss \u0219i Constantin cu noi.<\/p>\n<p><strong>Marilena Bara<\/strong>: Aestu easti nica unu mari agiutoru ti noi, ti noi tu\u021b.<\/p>\n<p><audio controls preload=\"metadata\" volume=\"1.0\" controlsList=\"nofullscreen nodownload noremote\" id=\"audio-227561\"><source src=\"https:\/\/static.srr.ro\/files\/AUDIO\/2024\/2024-12\/2024-12-16\/interviu_arihva_max_demeter_peyfuss_skopje.mp3\" type=\"audio\/mpeg\"><\/audio><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aurica Piha: Bun\u00e2 seara, vru\u021b ascult\u00e2tori. Tu in\u0219ita a meslui sumedru, s-fea\u021bi unu iventu di simasie ti cultura arm\u00e2neasc\u00e2. Un\u00e2 mari harau\u00e2 fu a\u021bea c\u0103 un\u00e2 parti di arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss di Viena, un\u00e2 avut\u00e2 arhiv\u00e2 \u021bi da giuiapi \u0219i ti isturia \u0219i cultura arm\u00e2neasc\u00e2 agiumsi ta s-hib\u00e2 asc\u00e2pat\u00e2 di la [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":187,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48847],"tags":[160237,159672,160236,159669],"coauthors":[116465],"class_list":["post-843486","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-oaspit-la-microfonlu-rri","tag-marilena-bara","tag-max-demeter-peyfuss-ro_ar","tag-silvia-peyfuss","tag-thede-kahl"],"acf":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v27.3 - https:\/\/yoast.com\/product\/yoast-seo-wordpress\/ -->\n<title>Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl. - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl. - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Aurica Piha: Bun\u00e2 seara, vru\u021b ascult\u00e2tori. Tu in\u0219ita a meslui sumedru, s-fea\u021bi unu iventu di simasie ti cultura arm\u00e2neasc\u00e2. Un\u00e2 mari harau\u00e2 fu a\u021bea c\u0103 un\u00e2 parti di arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss di Viena, un\u00e2 avut\u00e2 arhiv\u00e2 \u021bi da giuiapi \u0219i ti isturia \u0219i cultura arm\u00e2neasc\u00e2 agiumsi ta s-hib\u00e2 asc\u00e2pat\u00e2 di la [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2024-12-16T20:47:40+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2024-12-17T05:38:31+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Ta\u0219cu Lala\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Ta\u0219cu Lala\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"7 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html\"},\"author\":{\"name\":\"Ta\u0219cu Lala\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0\"},\"headline\":\"Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl.\",\"datePublished\":\"2024-12-16T20:47:40+00:00\",\"dateModified\":\"2024-12-17T05:38:31+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html\"},\"wordCount\":1403,\"keywords\":[\"Marilena Bara\",\"Max Demeter Peyfuss\",\"Silvia Peyfuss\",\"Thede Kahl\"],\"articleSection\":[\"Oaspi\u0163 la microfonlu RRI\"],\"inLanguage\":\"ro-AR\"},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html\",\"name\":\"Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl. - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#website\"},\"datePublished\":\"2024-12-16T20:47:40+00:00\",\"dateModified\":\"2024-12-17T05:38:31+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-AR\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Cultur\u0103 \u015fi ade\u0163 arm\u00e2ne\u015fti\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Oaspi\u0163 la microfonlu RRI\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":4,\"name\":\"Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/\",\"name\":\"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\",\"description\":\"Totul despre Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2ni, \u00een 13 limbi\\\/dialecte!\",\"inLanguage\":\"ro-AR\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0\",\"name\":\"Ta\u0219cu Lala\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/author\\\/taacu-lala\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl. - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl. - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","og_description":"Aurica Piha: Bun\u00e2 seara, vru\u021b ascult\u00e2tori. Tu in\u0219ita a meslui sumedru, s-fea\u021bi unu iventu di simasie ti cultura arm\u00e2neasc\u00e2. Un\u00e2 mari harau\u00e2 fu a\u021bea c\u0103 un\u00e2 parti di arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss di Viena, un\u00e2 avut\u00e2 arhiv\u00e2 \u021bi da giuiapi \u0219i ti isturia \u0219i cultura arm\u00e2neasc\u00e2 agiumsi ta s-hib\u00e2 asc\u00e2pat\u00e2 di la [&hellip;]","og_url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html","og_site_name":"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","article_published_time":"2024-12-16T20:47:40+00:00","article_modified_time":"2024-12-17T05:38:31+00:00","author":"Ta\u0219cu Lala","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Ta\u0219cu Lala","Est. reading time":"7 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html"},"author":{"name":"Ta\u0219cu Lala","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0"},"headline":"Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl.","datePublished":"2024-12-16T20:47:40+00:00","dateModified":"2024-12-17T05:38:31+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html"},"wordCount":1403,"keywords":["Marilena Bara","Max Demeter Peyfuss","Silvia Peyfuss","Thede Kahl"],"articleSection":["Oaspi\u0163 la microfonlu RRI"],"inLanguage":"ro-AR"},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html","url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html","name":"Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl. - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#website"},"datePublished":"2024-12-16T20:47:40+00:00","dateModified":"2024-12-17T05:38:31+00:00","author":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-AR","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/interviu-cu-ambasadorlu-afstriac-martin-pammer-silvia-peyfuss-si-prof-dr-thede-kahl-id843486.html#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Cultur\u0103 \u015fi ade\u0163 arm\u00e2ne\u015fti","item":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Oaspi\u0163 la microfonlu RRI","item":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri"},{"@type":"ListItem","position":4,"name":"Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss \u0219i prof. dr. Thede Kahl."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#website","url":"https:\/\/www.rri.ro\/","name":"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","description":"Totul despre Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2ni, \u00een 13 limbi\/dialecte!","inLanguage":"ro-AR"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0","name":"Ta\u0219cu Lala","url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/author\/taacu-lala"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/843486","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/users\/187"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=843486"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/843486\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=843486"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=843486"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=843486"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=843486"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}