{"id":867016,"date":"2025-03-01T23:21:56","date_gmt":"2025-03-01T21:21:56","guid":{"rendered":"https:\/\/www.rri.ro\/?p=867016"},"modified":"2025-03-03T16:16:04","modified_gmt":"2025-03-03T14:16:04","slug":"867016","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html","title":{"rendered":"IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) &#8211; daua parti"},"content":{"rendered":"<p><iframe loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/w.soundcloud.com\/player\/?url=https%3A\/\/api.soundcloud.com\/tracks\/2044919004&amp;color=%23ff5500&amp;auto_play=false&amp;hide_related=false&amp;show_comments=true&amp;show_user=true&amp;show_reposts=false&amp;show_teaser=true&amp;visual=true\" width=\"100%\" height=\"300\" frameborder=\"no\" scrolling=\"no\"><\/iframe><\/p>\n<div style=\"font-size: 10px; color: #cccccc; line-break: anywhere; word-break: normal; overflow: hidden; white-space: nowrap; text-overflow: ellipsis; font-family: Interstate,Lucida Grande,Lucida Sans Unicode,Lucida Sans,Garuda,Verdana,Tahoma,sans-serif; font-weight: 100;\"><a style=\"color: #cccccc; text-decoration: none;\" title=\"RadioRomaniaInternational\" href=\"https:\/\/soundcloud.com\/radioromaniainternational\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">RadioRomaniaInternational<\/a> \u00b7 <a style=\"color: #cccccc; text-decoration: none;\" title=\"IN MEMORIAM VASILE BARBA 2\" href=\"https:\/\/soundcloud.com\/radioromaniainternational\/in-memoriam-vasile-barba-2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">IN MEMORIAM VASILE BARBA 2<\/a><\/div>\n<p>Tu 15-li di \u0218curtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Liv\u00e3dz ditu G\u00e3r\u021bie, \u021bi dusi la A\u021belu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirm\u00e3nie, \u0219i pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia \u0219i Arm\u00e3namea di Iu\u021bido, Bucure\u0219ti \u2013 di la scamnulu a Su\u021bat\u00e3llei Cultural\u00e3 Arm\u00e3neasc\u00e3 la Mirmin\u021b\u00e2lli \u201cSt\u00e3 Vinirea\u201d, iu ari ar\u00e3paslu tu Murmintulu cu Ayalma \u201cArm\u00e3nlu nu Keari\u201d deadunu cu vruta-lli nicukir\u00e3 prof. dr. Katharina Barba.<\/p>\n<p>Cu fur\u00f1ia-a ar\u00e3dzloru di ngrupari a avocat\u00e3llei Chiratsa Meghea la cari earamu du\u0219i, Custica Canacheu, Eva Bozgan, Mariana Marzavan, Ta\u0219cu Lala avumu muabeti cu Dominic shi Mihali Meghea, hilli a llirtat\u00e3llei, ta s\u2019lomu di la nicukirata ali Cire\u0219ica vivliorafturli cu documentili a prof. Vasili Barba di la Vivlioteca di Freiburg \u0219i alanti documenti, di la Funda\u021bia \u201cSt\u00e3 Maria\u201d, prezidentu avocata Chira\u021ba Meghea.<\/p>\n<p>Tu ahurhit\u00e3 di anlu aestu, Eva, Mariana \u0219-mini neasimu la casa ali Cire\u0219ica s\u2019n\u00e3 adun\u00e3mu cu Dominic sh Mihali Meghea \u0219i s\u2019tri\u021bemu arada Vivliorafturli cu documenti.<br \/>\nN\u00e3 akic\u00e3simu cu ficiorlli a llirtat\u00e3llei s\u2019li lomu la SCA, s\u2019li scan\u00e3mu, s\u2019aib\u00e3 \u0219i elli un exemplaru, a deapoa orighinalili elli li durusescu cu Actu di Dona\u021bie ti Vivlioteca SCA.<\/p>\n<p>A\u021bseali v\u00e2r\u00e2 30 di bibliorafturi cu documenti di la ULCA \u0219i di la Funda\u021bia \u201cSt\u00e3 M\u00e3ria\u201d li purt\u00e3mu cu amaxea al Oani Cola la scamnulu ali SCA di Bucure\u0219ti ta s\u2019arm\u00e3n\u00e3 cu actu di dona\u021bie, ti studiu \u0219i tipuseari.<br \/>\nDeadunu cu Oani Cola, Mirela Sima \u0219-mini tricum pi arad\u00e2 documentili \u021bi eara tu vivliorafturi \u0219i la su\u021bat\u00e3.<br \/>\nOani li ndreapsi dapoa pi c\u00e3tigurii \u0219i li ar\u00e3d\u00e3psi tu vivlioteca a su\u021bat\u00e3llei.<\/p>\n<p>Mini cu Mirela aleapsimu unu articolu ngr\u00e3psitu di prof. Vasili Barba cu numa: \u201cASPECTE JURIDICE, ECONOMICE \u0218I SOCIALE ALE TRANSHUMAN\u021aEI LA AROM\u00c2NII DIN LIVEZI-MEGLENIA\u201d tu limba rom\u00e3n\u00e3 ic\u00e3 \u201cMINDUIERI GIURIDI\u021aI, ICUNOMI\u021aI \u015eI SU\u021aIALI ALI TRANSUMAN\u021a\u00c2 LA ARM\u00c2\u00d1ILLI DI LIV\u0102DZ-MEGLENIA\u201d dupu apridu\u021barea pi arm\u00e3nea\u0219ti \u021bi u fea\u021bimu cu Mirela Sima \u0219i s\u2019lu p\u00e3r\u00e3stisimu ti dzuua di amintari (15.02.1918) al Lali Vasili Barba \u021bi s\u2019aprukea \u0219i eara tu lig\u00e3tur\u00e3 cu loclu iu s\u2019avea amintat\u00e3, LIVADZ.<\/p>\n<p>Ti adu\u021bearea aminti a prof. dr. Vasili Barba v\u00e3 d\u00e3mu adz\u00e3 ta s-avdz\u00e2\u021b:<\/p>\n<p><strong>MINDUIERI GIURIDI\u021aI, ICUNOMI\u021aI \u015eI SU\u021aIALI ALI TRANSUMAN\u021a\u00c2 LA ARM\u00c2\u00d1ILLI DI LIV\u0102DZ-MEGLENIA<br \/>\nProf. dr. Vasile G. Barba<\/strong><br \/>\nUniversitatea di Bra\u015fov<\/p>\n<p>Dup\u00e2 100 di a\u00f1i, hoara avea anv\u00e2rliga di 4000 di b\u00e2n\u00e2tori \u0219i cupii di oi \u0219i c\u0103pari nimisurati [1]. Veara \u0219-p\u00e2\u0219tea cupiili tu mun\u0163\u00e2lli di Miglinia, aproapea di hoara Liv\u0103dz, \u021bi \u0219-aduna tu unu locu tu\u021b oami\u00f1illi, ditu ahurhita a meslui Apriiru \u0219-p\u00e2n\u00e2 ti Yiu Dimitri. A dapoa loclu di arniu eara c\u00e2mpurli di Iani\u0163a, Vudena (Edesa), S\u00e2run\u00e2, C\u00e2lc\u00e2\u0219 [2].<\/p>\n<p>Uiari a curi multu l\u00e2 ac\u00e2\u021ba caplu, livendz\u00e2 \u0219-apriduna\u021b cu h\u00e2rgiuiarea a p\u00e2r\u0103lui, agiumsir\u00e2, ti \u0219curtu kiro, s-adar\u00e2 c\u00e2t\u00e2ndie. Di itia c\u0103 lucurlu a loru s-dizv\u00e2rtea tu multi planuri icunomi\u021bi (adra ca\u0219, l\u00e2n\u00e2, pustavi\/ve\u0219tu, ampilteri \u0219-alti aht\u0103ri \u021bi li purta cu c\u00e2rv\u0103\u00f1ili a loru tu m\u0103rli p\u00e2z\u0103ri cumer\u021biali) di cari videa h\u00e2iri \u0219-administra\u021bia a naielli ditu vilaietlu S\u00e2run\u00e2 \u021bi l\u00e2 ti\u00f1isea libirtatea di urdinari \u0219-ndreptul ta s-kiverniseasc\u00e2 elli i\u0219i\u0219i \u0219i s-nu s-minteasc\u00e2 tu lucurlu a loru autorit\u0103\u0163li.<\/p>\n<p>Prucukia a hoar\u00e2llei nu putea s-nu aca\u021b\u00e2 oclliul a t\u00e2b\u00e2biiloru di furi\/c\u00e2cea\u021b \u021bi adra alimuri, di nu-lli c\u00e2rtea dotu administra\u0163ia a Amir\u00e2rillei Ntur\u021beasc\u00e2 cari, dyio taha nu veadi ici \u021biva, ma s-eara miscut\u00e2. Ma multi ori, tamamu c\u00e2ndu s-a\u0219tipta ma p\u021b\u00e2nu, \u0219i vigllearea u al\u00e2sa cama slab\u00e2, fur\u00e2 ataca\u021b \u0219-\u00e2mpruda\u021b m\u00e2h\u00e2ladz \u00e2ntredz, catacumu \u0219-c\u00e2rv\u0103\u00f1i \u021bi s-turna acas\u00e2 cu p\u00e2radz. Tu anlu 1881, hoara avu z\u00f1ie mari, fur\u00e2 v\u00e2t\u00e2ma\u021b mul\u021b\u00e2 oami\u00f1i \u0219i kiru mult\u00e2 malm\u00e2 \u0219-asimi, anda fu atacat\u00e2 dinanapndica di un\u00e2 t\u00e2b\u00e2bie di v\u00e2r\u00e2 80 di c\u00e2cea\u021b (furi) mahomeda\u00f1i ditu Arbinu\u0219ie.<\/p>\n<p>Tu anlu 1913, dup\u0103 Irinea di Bucure\u015fti cari apuf\u00e2si amp\u00e2r\u021barea ali Makidunie, hoara Liv\u0103dz fu \u00e2ncurpilliat\u00e2 tu cratlu g\u00e2r\u021bescu.<br \/>\nTu kirolu a protlui polimu mondial, hoara eara parti ditu naiaua a frontului S\u00e2run\u00e2. Tu a\u021belu kiro, ma multu di cara tu c\u00e2mpurili iu irna cupiili di oi, fur\u00e2 coloniza\u0163 gre\u021b asiati\u021b [3] poten\u0163ialu icunomic a hoar\u00e2llei Liv\u0103dz sc\u00e2dzu multu di multu. Dapoaia s-fea\u021bi strimutarea di s-purtar\u00e2 tu Rom\u00e2nie \u0219i strimutarea\/colonizarea tu Dobrugea di Notu, tu iamea di kiro 1926-1930, ali un\u00e2 mari parti ditu oami\u00f1illi di-n hoar\u00e2. Cumu ditu veclliulu kiro \u0219-avea arada s-hib\u00e2 cu taif\u00e2 mari, tu numiru, c\u00e2livyea\u00f1illi aminta na\u021b mul\u021b\u00e2, ayo\u00f1ia-ayo\u00f1ia di agiumsir\u00e2 n\u00e2poi tu scara a numirlui mari di b\u00e2n\u00e2tori. Ama numirlu a oami\u00f1iloru criscu ayo\u00f1ia di cara s-avea fapt\u00e2 giumitati pritu fudzearea a oami\u00f1iloru tu Rom\u00e2nie. Dup\u0103 10 a\u00f1i, tu 1940, hoara avea dizn\u0103u cama di 3000 di b\u00e2n\u00e2tori.<\/p>\n<p>Tu doilu polimu mondialu, arm\u00e2\u00f1illi di Liv\u0103dz, anvi\u021ba\u021b s-b\u00e2neadz\u00e2 elefteri \u0219-cu n\u00e2muzi, nu aprukear\u00e2 s-hib\u00e2 aputursi\u021b di askerea fascist\u00e2. Askirladzlli, c\u00e2rti\u021b c\u0103 nu suntu apruckea\u021b, asparsir\u00e2 hoara ditu thimelliu. Pritu surp\u00e2turli di kiatr\u00e2 tukit\u00e2 di pirili \u021bi arsir\u00e2 tut\u00e2 hoara \u0219-di-un\u00e2 cali cu a\u021beali dau\u00e2 b\u00e2seri\u021b \u0219-cu p\u021b\u00e2\u00f1illi b\u00e2n\u00e2tori \u021bi nu avur\u00e2 oar\u00e2 s\u00e2 s-ascund\u00e2 tu p\u00e2duri, ma\u0219 mirmin\u021b\u00e2lli \u0219-izvurli cu stiz\u00f1i cu ayalmi a curi ap\u00e2 eara adunat\u00e2 tu kiunghi adu\u021bea aminti c\u0103 aclo avea b\u00e2nat\u00e2 oami\u00f1illi, arm\u00e2\u00f1illi.<\/p>\n<p>Nipo\u021blli a\u021biloru \u021bi \u0219-vidzur\u00e2 avuta Gramusti \u00e2mpr\u00e2dat\u00e2 \u0219-aspart\u00e2 di tirnipsitorlu \u0219-anapudlu di Ali P\u00e2\u0219e, nu pistipsea \u0219i minmduir\u00e2 c\u0103, tu naua hoar\u00e2 aspindzurat\u00e2 tu munti, iu po\u021b s-agiundz\u00e2 ma\u0219 cu ciciorlu, bana a loru imir\u00e2 cu lucru multu nu poati s-hib\u00e2 curmat\u00e2 tu idyea turlie, tora, tu eta XX. Ei b\u00e2nar\u00e2 ama taxiratea cu asp\u00e2rdzearea zurl\u00e2 \u021bi u fea\u021bi un\u00e2 st\u00e2puiri \u021bi \u021b\u00e2ni ma\u0219 un\u00e2 iami di kiro, \u0219-di cara nu \u00e2lli cunoa\u0219ti ghini, mindui, alutusindalui, c\u0103 poati s\u00e2-lli \u00e2ndz\u00e2nunclleadz\u00e2.<\/p>\n<p>Di Lidice \u0219i di alti hori asparti idyea turlie tu kirolu a polimlui, s-fea\u021bi mult\u00e2 lafi \u0219i iu\u021bido. Di Liv\u0103dz, ama, \u021bi avu idyea mir\u00e2, lipsea\u0219ti barem aoa s\u00e2 zbur\u00e2mu [4].<\/p>\n<p>Tu pro\u021blli a\u00f1i di dup\u00e2 polimu, c\u00e2livyea\u00f1illi u znuir\u00e2 hoara dizn\u0103u pi veacllea vatr\u00e2. Ama nu vidzur\u00e2 h\u00e2iri ni\u021bi tora c\u0103, tu 1950, tu kirolu a polimlui \u021bivil, hoara fu aspart\u00e2 dizn\u0103u, di dip, iara oami\u00f1illi s-ar\u00e2sp\u00e2ndir\u00e2 pritu horli ditu c\u00e2mpu \u0219-pritu c\u00e2s\u00e2b\u0103lu S\u00e2run\u00e2. T\u00e2\u0219i dup\u00e2 20 a\u00f1i, tu 1970, putur\u00e2 s-llia ndreptul s\u00e2-\u0219i anyeadz\u00e2 iarapoi hoara. Tora, Liv\u0103dz easti pi cri\u0219teari dizn\u0103u, ama pi altu thimelliu: s-adrar\u00e2 c\u0103liuri ti urdinari cu aftukina; iarapoi pi p\u00e2\u0219unili di ma ninti crea\u0219ti tora un\u00e2 birketi avut\u00e2 di campiri\/combari\/p\u00e2t\u0103\u021b; n\u0103ili ad\u00e2r\u00e2minti suntu casi moderni cu tuti ifculiili \u021bi lu ari un\u00e2 hoar\u00e2 iu s-b\u00e2neadz\u00e2 dipriun\u00e2 cu caracter turistic, iu c\u00e2livyea\u00f1illi, ditu tuti horli pri iu suntu ar\u00e2sp\u00e2ndi\u021b tu c\u00e2mpu, yinu s-b\u00e2neadz\u00e2 tu\u021b deadunu, tu me\u0219lli c\u00e2ld\u00e2ro\u0219i di vear\u00e2, purta\u021b aoa di mirakea a h\u00e2vaillei avroas\u00e2 \u0219-cu apa limbid\u00e2 cata cumu crustallu, unu locu iu pot s\u00e2-\u0219i duc\u00e2 ma largu ade\u021bli clirunumsiti di la p\u00e2p\u00e2\u00f1i \u0219i str\u00e2p\u00e2p\u00e2\u00f1i.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n[1] Multu kiro (p\u00e2n\u00e2 tu 1896) arm\u00e2\u00f1illi di Liv\u0103dz u vidzur\u00e2 zorea s-p\u00e2lteasc\u00e2 (s-da utl\u00e0ki) ti p\u00e2\u0219tearea tu aestu locu pisti cari s-avea adrat\u00e2 nicukiru unu bei di Jenige \u2013 Vardar.<\/p>\n[2] Dup\u00e2 Anastase N. H\u00e2ciu (op. cit.) tu 1922 avea 250.000 di oi \u0219i c\u0103pari \u0219i 3-4000 di ml\u0103ri. Cri\u0219tearea nai ma marea u vidzur\u00e2, ama, ninti di 1912, c\u00e2ndu emu mun\u021b\u00e2lli, emu c\u00e2mpurli, iu urdina elli, \u021b\u00e2nea di unu singuru cratu.<\/p>\n[3] Dup\u00e2 alumta anamisa di askerli g\u00e2r\u021be\u0219\u021b\u00e2 \u0219-ntur\u021be\u0219\u021b\u00e2 (dup\u00e2 protlu polimu mondialu), s-fea\u021bi un\u00e2 al\u00e2xeari di mileti anamisa di G\u00e2r\u021bie \u0219-Turkie. Ditu Makidunia g\u00e2r\u021beasc\u00e2, v\u00e2r\u00e2 500.000 di mahomeda\u00f1i fudzir\u00e2 tu Turkie, iara tu loclu a loru fur\u00e2 coloniza\u021b anv\u00e2rliga di 1.200.000 di cri\u0219ti\u00f1i ortodoc\u0219i ditu Turkia asiatic\u00e2. Ciuflikili di ma ninti a beilor tur\u021b\u00e2, ti cari arm\u00e2\u00f1illi c\u00e2livyea\u00f1i d\u00e2dea p\u00e2radz ti p\u00e2\u0219tearea a cupiiloru tu kiro di iarn\u00e2, l\u00e2 fur\u00e2 dati a n\u0103iloru gre\u021b, iara c\u00e2livyea\u00f1ii u vidzur\u00e2 zorea s\u00e2 scad\u00e2 numirlu a cupiiloru. Aesta fu un\u00e2 ditu furniili icunomi\u021bi ti cari un\u00e2 mari parti a arm\u00e2\u00f1iloru ditu aest\u00e2 hoar\u00e2 \u0219-al\u00e2sar\u00e2 locurli \u0219i \u0219-loar\u00e2 calea c\u00e2t\u00e2 Rom\u00e2nie.<\/p>\n[4] Tu idyiul kiro fur\u00e2 asparti \u0219-multi alti hori arm\u00e2ne\u0219\u021b\u00e2 ditu mun\u0163\u00e2lli a Pindului: Perivolea, P\u0103dzi, Breaza, Grebeni\u021bi, B\u0103iasa, Cu\u0163ufleani, Armata, Lea\u0219ni\u021ba, Laca, Paleoseli etc. (cf. \u0219i Leonida Scrima tu &#8220;Monografia comunei Perivole&#8221;, Bucure\u0219ti, 1975).<\/p>\n<p>Apridu\u0163earea: Colaboratori Ta\u015fcu Lala \u015fi Mirela Sima Biolan<br \/>\nBoa\u021bi: Colaboratori Aurica Piha, Ta\u015fcu Lala \u015fi Mirela Sima Biolan<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>ASPECTE JURIDICE, ECONOMICE \u0218I SOCIALE ALE TRANSHUMAN\u021aEI LA AROM\u00c2NII (MACEDO-ROM\u00c2NII) DIN LIVEZI-MEGLENIA<br \/>\nProf. dr. Vasile G. Barba<\/strong><br \/>\nUniversitatea din Bra\u0219ov<\/p>\n<p>Dup\u0103 100 de ani, comuna num\u0103ra circa 4000 de locuitori care dispuneau de nenum\u0103rate turme de oi \u0219i capre [1]. Vara \u00ee\u0219i p\u0103\u0219teau turmele \u00een mun\u0163ii Megleniei, \u00een apropierea comunei Livezi, care \u00ee\u0219i aduna laolalt\u0103 to\u021bi locuitorii, de la \u00eenceputul lui Aprilie p\u00e2n\u0103 la Sf\u00e2ntul Dumitru. Iernau \u00een \u0219esurile Iani\u0163a, Vodena (Edesa), Salonic, C\u00e2lc\u00e2\u0219 [2].<\/p>\n<p>Oieri pricepu\u0163i, harnici, \u00eentreprinz\u0103tori \u0219i economi au ajuns, \u00een scurt timp, la o stare material\u0103 \u00eenfloritoare. Prin complexa lor activitate economic\u0103 (produc\u0103tori de mari cantit\u0103\u0163i de br\u00e2nzeturi, l\u00e2n\u0103, postavuri, \u00eempletituri etc. pe cere le transportau cu propriile caravane \u00een marile pie\u0163e comerciale) s-au f\u0103cut utili \u0219i administra\u021biei provinciale din vilaietul Salonic care le-a respectat libertatea de mi\u0219care \u0219i dreptul de autoadministrare f\u0103r\u0103 amestec din partea autorit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n<p>Bog\u0103\u0163ia acestei a\u0219ez\u0103ri nu putea s\u0103 nu atrag\u0103 aten\u0163ia bandelor de jefuitori care ac\u021bionau pu\u0163in st\u00e2njenite de administra\u0163ia corupt\u0103 a imperiului otoman. \u00cen c\u00e2teva r\u00e2nduri, tocmai c\u00e2nd se a\u0219teptau mai pu\u021bin \u0219i paza era mai pu\u0163in \u00eent\u0103rit\u0103, au fost atacate \u0219i jefuite cartiere \u00eentregi, precum \u0219i caravane care se \u00eenapoiau acas\u0103 cu b\u0103net. \u00cen anul 1881 comuna a suferit cele mai mari pierderi \u00een oameni, aur \u0219i argint, \u00een urma unui atac prin surprindere, organizat de o band\u0103 de circa 80 de mahomedani din Albania.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1913, dup\u0103 Pacea de la Bucure\u015fti care a hot\u0103r\u00e2t \u00eemp\u0103r\u021birea Macedonie, comuna Livezi a fost \u00eencorporat\u0103 statului grec.<\/p>\n<p>\u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial, comuna s-a aflat \u00een zona frontului Salonic. \u00cen acea perioad\u0103, dar mai ales dup\u0103 ce \u00een c\u00e2mpiile \u00een care iernau turmele au fost coloniza\u0163i greci asiatici [3], poten\u0163ialul economic al comunei Livezi s-a mic\u0219orat sim\u0163itor. A urmat emigrarea \u00een Rom\u00e2nia \u0219i colonizarea \u00een Dobrogea de Sud, \u00een perioada 1926-1930, a unei mari p\u0103r\u021bi din popula\u021bia comunei. Prolifici, livezenii \u0219i-au m\u0103rit din nou, repede, num\u0103rul popula\u0163iei care se redusese la aproape jum\u0103tate, prin emigr\u0103rile \u00een Rom\u00e2nia. Dup\u0103 10 ani, \u00een 1940, comuna avea iar\u0103\u0219i peste 3000 de locuitori.<\/p>\n<p>\u00cen cursul celui de al doiloa r\u0103zboi mondial, livezenii, obi\u0219nui\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 liberi \u0219i demni, n-au acceptat ocupa\u0163ia militar\u0103 fascist\u0103. Ocupan\u0163ii, st\u00e2njeni\u021bi de ostilitatea acestora, au distrus comuna din temelii. Printre mormanele de pietre topite de fl\u0103c\u0103rile care au mistuit \u00eentreaga a\u0219ezare, \u00eempreun\u0103 cu cele dou\u0103 biserici \u0219i cu pu\u0163inii locuitori care nu avuseser\u0103 timp s\u0103 se refugieze \u00een codri, doar cimitirele \u0219i izvoarele ce fuseser\u0103 captate \u00een monumentale \u0219ipote aminteau c\u0103 acolo fusese o mare a\u0219ezare omeneasc\u0103.<\/p>\n<p>Nepo\u0163ii celor care \u0219i-au v\u0103zut bogata Gramoste jefuit\u0103 \u0219i distrus\u0103 de sadicul Ali Pa\u0219a crezuser\u0103 c\u0103, \u00een noua a\u0219ezare din mun\u021bi, accesibil\u0103 numai cu piciorul, via lor activitate pa\u0219nic\u0103 n-ar putea fi curmat\u0103 \u00een acela\u0219i mod, \u00een plin secol XX. Ei au tr\u0103it \u00eens\u0103 amara durere a unui cataclism absurd, declan\u0219at de o st\u0103p\u00e2nire vremelnic\u0103 care, necunosc\u00e2ndu-i bine, a socotit, \u00een\u0219el\u00e2ndu-se, c\u0103 astfel \u00eei va putea \u00eengenunchia.<\/p>\n<p>De Lidice \u0219i de alte a\u0219ez\u0103ri distruse \u00een acela\u0219i mod \u00een timpul r\u0103zboiului, s-a vorbit mult \u0219i peste tot. De Livezi, care a a avut o soart\u0103 asam\u0103n\u0103toare se cuvine s\u0103 pomenim m\u0103car aici [4] .<\/p>\n<p>\u00cen primii ani de dup\u0103 r\u0103zboi, livezenii \u0219i-au ref\u0103cut a\u0219ezarea pe vechea vatr\u0103. Dar n-au apucat s\u0103 se bucure de prea mult\u0103 lini\u0219te. \u00cen 1950, \u00een timpul r\u0103zboiului civil, comuna a fost distrus\u0103 din nou, \u00een \u00eentregime, iar locuitorii au fost risipi\u021bi prin satele din c\u00e2mpie \u0219i prin ora\u0219ul Salonic. Abia dup\u0103 20 de ani, \u00een 1970, au ob\u0163inut dreptul s\u0103-\u0219i refac\u0103 a\u0219ezerea. \u00cen prezent, Livezi se dezvolt\u0103 din nou, dar pe alte baze: s-au construit drumuri de acces cu automobilul; pe p\u0103\u0219unile de alt\u0103dat\u0103 se produce o bogat\u0103 recolt\u0103 de cartofi; noile cl\u0103diri sunt locuin\u021be moderne cu tot confortul unei a\u0219ez\u0103ri permanente cu caracter turistic \u00een care livezenii, din toate a\u0219ez\u0103rile lor de p\u00e2n\u0103 acum de la \u0219es, se reg\u0103sesc laolalt\u0103, mai ales \u00een lunile c\u0103lduroase de var\u0103, atra\u0219i de r\u0103coarea \u00eembietoare a mun\u0163ilor \u0219i de apa cristalin\u0103 e izvoarelor, put\u00e2ndu-\u0219i cultiva \u0219i de acum \u00eenainte, \u00een acela\u0219i mediu natural, datinile mo\u0219tenite.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n[1] Mult\u0103 vreme (p\u00e2n\u0103 \u00een 1896) arom\u00e2nii livezeni au fost nevoi\u021bi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o arend\u0103 pentru p\u0103\u0219unatul pe acest platou asupra c\u0103ruia ridicase preten\u021bii de proprietate un bei din Jenige \u2013 Vardar.<\/p>\n[2] Dup\u0103 A. H\u00e2ciu (op. cit.) \u00een 1922 posedau 250.000 de oi \u0219i capre \u0219i 3-4000 de cat\u00e2ri. Epoca de maxim\u0103 dezvoltare a fost \u00eens\u0103 cea de dinainte de 1912 c\u00e2nd \u0219i mun\u021bii, \u0219i c\u00e2mpiile, \u00een care se mi\u0219cau, apar\u021bineau unui singur stat.<\/p>\n[3] Dup\u0103 confruntarea armat\u0103 greco-turc\u0103 (dup\u00e2 primul r\u0103zboi mondial), a avut loc un schimb de popula\u0163ii \u00eentre Grecia \u0219i Turcia. Din Macedonia greceasc\u0103, circa 500.000 de mahomedani au emigrat \u00een Turcia \u0219i \u00een locul lor au fost coloniza\u021bi circa 1.200.000 de cre\u0219tini ortodoc\u0219i din Turcia asiatic\u0103. Fostele mo\u0219ii ale beilor turci, pe care le arendau arom\u00e2nii livezeni pentru p\u0103\u0219unatul turmelor \u00een timpul iernii, au fost \u00eemp\u0103r\u021bite nou-veni\u021bilor, iar livezenii s-au v\u0103zut nevoi\u021bi s\u0103-\u0219i reduc\u0103 turmele. Aceasta fost, de altfel, \u0219i una din cauzele economice care a determinat dislocarea \u0219i instalarea \u00een Rom\u00e2nia a unei mari p\u0103r\u0163i din locuitorii acestei comune.<\/p>\n[4] \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 au fost distruse \u0219i multe alte a\u0219ez\u0103ri ale arom\u00e2nilor din mun\u0163ii Pindului: Perivole, P\u0103dzi, Breaza, Grebeni\u021bi, B\u0103iasa, Cu\u0163ufleani, Armata, Lea\u0219ni\u021ba, Laca, Paleoseli etc. (cf. \u0219i Leonida Scrima \u00een &#8220;Monografia comunei Perivole&#8221;, Bucure\u0219ti, 1975).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>RadioRomaniaInternational \u00b7 IN MEMORIAM VASILE BARBA 2 Tu 15-li di \u0218curtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Liv\u00e3dz ditu G\u00e3r\u021bie, \u021bi dusi la A\u021belu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirm\u00e3nie, \u0219i pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia \u0219i Arm\u00e3namea di Iu\u021bido, Bucure\u0219ti \u2013 di la scamnulu a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":187,"featured_media":193041,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48847],"tags":[48880,164733],"coauthors":[116465],"class_list":["post-867016","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-oaspit-la-microfonlu-rri","tag-vasile-barba","tag-vasili-barba"],"acf":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v27.6 - https:\/\/yoast.com\/product\/yoast-seo-wordpress\/ -->\n<title>IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) - daua parti - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) - daua parti - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"RadioRomaniaInternational \u00b7 IN MEMORIAM VASILE BARBA 2 Tu 15-li di \u0218curtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Liv\u00e3dz ditu G\u00e3r\u021bie, \u021bi dusi la A\u021belu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirm\u00e3nie, \u0219i pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia \u0219i Arm\u00e3namea di Iu\u021bido, Bucure\u0219ti \u2013 di la scamnulu a [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2025-03-01T21:21:56+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-03-03T14:16:04+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"829\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"762\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Ta\u0219cu Lala\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Ta\u0219cu Lala\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"13 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html\"},\"author\":{\"name\":\"Ta\u0219cu Lala\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0\"},\"headline\":\"IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) &#8211; daua parti\",\"datePublished\":\"2025-03-01T21:21:56+00:00\",\"dateModified\":\"2025-03-03T14:16:04+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html\"},\"wordCount\":2647,\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg\",\"keywords\":[\"Vasile Barba\",\"Vasili Barba\"],\"articleSection\":[\"Oaspi\u0163 la microfonlu RRI\"],\"inLanguage\":\"ro-AR\"},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html\",\"name\":\"IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) - daua parti - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg\",\"datePublished\":\"2025-03-01T21:21:56+00:00\",\"dateModified\":\"2025-03-03T14:16:04+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-AR\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-AR\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg\",\"width\":829,\"height\":762},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\\\/867016-id867016.html#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Cultur\u0103 \u015fi ade\u0163 arm\u00e2ne\u015fti\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Oaspi\u0163 la microfonlu RRI\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/oaspit-la-microfonlu-rri\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":4,\"name\":\"IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) &#8211; daua parti\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/\",\"name\":\"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\",\"description\":\"Totul despre Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2ni, \u00een 13 limbi\\\/dialecte!\",\"inLanguage\":\"ro-AR\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0\",\"name\":\"Ta\u0219cu Lala\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/author\\\/taacu-lala\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) - daua parti - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) - daua parti - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","og_description":"RadioRomaniaInternational \u00b7 IN MEMORIAM VASILE BARBA 2 Tu 15-li di \u0218curtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Liv\u00e3dz ditu G\u00e3r\u021bie, \u021bi dusi la A\u021belu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirm\u00e3nie, \u0219i pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia \u0219i Arm\u00e3namea di Iu\u021bido, Bucure\u0219ti \u2013 di la scamnulu a [&hellip;]","og_url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html","og_site_name":"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","article_published_time":"2025-03-01T21:21:56+00:00","article_modified_time":"2025-03-03T14:16:04+00:00","og_image":[{"width":829,"height":762,"url":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"Ta\u0219cu Lala","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Ta\u0219cu Lala","Est. reading time":"13 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html"},"author":{"name":"Ta\u0219cu Lala","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0"},"headline":"IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) &#8211; daua parti","datePublished":"2025-03-01T21:21:56+00:00","dateModified":"2025-03-03T14:16:04+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html"},"wordCount":2647,"image":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg","keywords":["Vasile Barba","Vasili Barba"],"articleSection":["Oaspi\u0163 la microfonlu RRI"],"inLanguage":"ro-AR"},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html","url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html","name":"IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) - daua parti - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg","datePublished":"2025-03-01T21:21:56+00:00","dateModified":"2025-03-03T14:16:04+00:00","author":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-AR","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-AR","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html#primaryimage","url":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg","contentUrl":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg","width":829,"height":762},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri\/867016-id867016.html#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Cultur\u0103 \u015fi ade\u0163 arm\u00e2ne\u015fti","item":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Oaspi\u0163 la microfonlu RRI","item":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/oaspit-la-microfonlu-rri"},{"@type":"ListItem","position":4,"name":"IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 \u2013 20.10.2007) &#8211; daua parti"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#website","url":"https:\/\/www.rri.ro\/","name":"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","description":"Totul despre Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2ni, \u00een 13 limbi\/dialecte!","inLanguage":"ro-AR"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0","name":"Ta\u0219cu Lala","url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/author\/taacu-lala"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/867016","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/users\/187"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=867016"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/867016\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/media\/193041"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=867016"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=867016"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=867016"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=867016"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}