Pentru români, data de 9 Mai are o semnificaţie multiplă
9 Mai este, mai întâi, Ziua Independenţei de Stat. Proclamată în Parlament, în 1877, şi apărată pe front, aceasta a marcat despărţirea de puterea suzerană din epocă, Imperiul Otoman, şi a devenit piatra de temelie a României moderne, pe care aveau s-o construiască regii Carol I şi Ferdinand. Dinastia şi-a legat destinul şi de victoria Naţiunilor Unite asupra Germaniei naziste. Istoricii spun că decizia ultimului rege, Mihai I, de a scoate, în '44, România din alianţa cu Hitler şi de a o readuce alături de aliaţii tradiţionali, anglo-americanii, a scurtat cu cel puţin şase luni al doilea război mondial în Europa. Condamnaţi de comunismul postbelic la teroare, umilinţă şi sărăcie, românii pot acum, graţie revoluţiei din 1989 şi admiterii în Uniunea Europenă, în 2007, să celebreze, ca pe propria lor sărbătoare, Ziua Europei. Aceasta marchează, deopotrivă, capitularea nazismului, în 1945, şi declaraţia prin care, în 1950, ministrul francez de Externe, Robert Schumann, lansa proiectul Uniunii Europene de azi.
La recepţia organizată miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a deplâns faptul că sunt la Bucureşti politicieni care pun sub semnul întrebării rolul şi relevanţa Uniunii, omit cu bună ştiinţă beneficiile apartenenţei la acest proiect şi sugerează că României i-ar fi mai bine în afara familiei europene. Klaus Iohannis: "Ceea ce nu spun însă aceşti politicieni este că fără democraţie, fără stat de drept, fără legi corecte nu există prosperitate şi bunăstare pentru majoritatea cetăţenilor. Ar exista doar privilegii pentru un grup restrâns aflat la putere."
Într-un comunicat, şi premierul Viorica Dăncilă afirmă că România crede în proiectul european şi acţionează pentru susţinerea şi pentru dezvoltarea acestuia. Nivelul de trai al românilor a crescut constant după aderarea ţării la Uniune, acum 11 ani, spune şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Cristea. Ea adaugă, însă, că România trebuie să depună în continuare eforturi pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Bruxellesul monitorizează situaţia din justiţia românească.
Angela Cristea: "România a intrat în linie dreaptă, este pe sprintul de final până la închiderea acestui MCV, dar, sigur, contează foarte mult să continue progresele pe care le-a înregistrat în anii anteriori şi să nu se oprească. Un alt dosar care nu este închis este dosarul aderării la Zona Schengen. Aici România îndeplineşte toate condiţiile, este vorba de o decizie politică, deci, dacă vreţi, efortul pe care are nevoie să îl facă România este mai degrabă unul diplomatic. Şi al treilea dosar încă nefinalizat este cel al aderării la Zona Euro. Este şi dosarul cel mai complex şi salutăm desigur decizia României de a avea o dată ţintă pentru aderare, 2024." Şefa reprezentanţei de la Bucureşti a precizat că executivul comunitar este hotărât să sprijine România, inclusiv cu fonduri europene, pentru aderarea la Zona Euro.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved