Acord între Guvern şi sindicatele din Sănătate

După negocierile Guvern-sindicate, singura certitudine e că greva generală în sistemul sanitar românesc, programată pentru vineri, nu va mai fi declanşată. Aceasta fusese, deja, prefaţată, în aprilie, de proteste spontane, izbucnite în spitale de pe tot cuprinsul ţării, şi, luni, de o grevă de avertisment de două ore. Sunt consecinţele, cel puţin paradoxale, ale reformelor în sistem, promovate de coaliţia guvernamentală PSD-ALDE. Aceasta a promis că majorările salariale vor fi atât de generoase, încât vor reuşi să-i atragă înapoi în ţară pe cei aproape 15.700 de medici români ce lucrează acum în clinici din străinătate. Şi, într-adevăr, de la începutul acestui an, salariile medicilor au crescut, spectaculos, în medie, de la echivalentul câtorva sute la câteva mii de euro, iar cele ale asistentelor au fost, de asemenea, majorate generos. Dar decizia ministerului de a limita sporurile la 30% din suma salariilor de bază la nivelul ordonatorilor principali de credite a condus la scăderi severe ale veniturilor obţinute de infirmieri, brancardieri, biologi sau farmacişti. 

Acum, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că guvernul va modifica, din nou, legea salarizării bugetarilor. Modificările vizează strict modul de acordare a sporurilor, a adăugat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. Ea a spus că gărzile făcute de medici şi asistente vor fi scoase de sub plafonul de 30% prevăzut pentru sporuri. Funcţiile de moaşă şi de soră medicală vor fi echivalate cu cea de asistentă. Spitalele cu o specialitate unică şi unele servicii de ambulanţă vor putea, în condiţii bine justificate, să suplimenteze sporurile. Acordul dintre Guvern şi sindicate mai prevede că toţi angajaţii care au avut de pierdut din cauza legii salarizării vor primi compensaţii. Ar urma, de asemenea, să fie reluate negocierile pe tema contractului colectiv de muncă. 

Liderul SANITAS, cel mai influent sindicat din domeniu, Leonard Bărăscu, a anunţat că încheierea acestui acord va conduce la stingerea conflictului de muncă. Comentatorii spun, însă, că acordul nu vindecă bolile cronice ale sistemului: spitale vechi, cu dotări precare şi pline de bacterii, penurie de medicamente, adesea esenţiale pentru tratamente, personal medical insuficient şi încă dezinteresat, când nu de-a dreptul ostil faţă de pacienţi. Percepţia acestora din urmă e relevantă. 

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, aproape 60 la sută dintre românii ce se consideră afectaţi de fenomenul corupţiei susţin că acesta se manifestă cu precădere în sistemul de sănătate publică. Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, spune, la rându-i, că printre domeniile predilecte de manifestare a corupţiei figurează serviciile medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti şi accesul personalului în sistem. Pentru un post de infirmier se solicită mită 1.500 euro, pentru asistent medical 2.500, pentru şofer de ambulanţă 1.000 - a exemplificat şefa DNA, oferind, astfel, argumente celor care spun că nu sistemul e subfinanţat, ci oamenii din sistem fură prea mult.