O cultură a protestului civic non-violent a început deja să se dezvolte în România şi să se exprime în mai multe direcţii.
O cultură a protestului civic non-violent a început deja să se dezvolte în România şi să se exprime în mai multe direcţii. Una dintre ele este ecologia. De pildă, mai multe manifestaţii publice au avut loc la Bucureşti, acum câţiva ani, contra situaţiei de la Roşia Montană, dar şi contra tăierilor ilegale de arbori sau a despădurilor. Deşi legea permite exploatarea lemnului din păduri doar în anumite condiţii, acestea au fost frecvent încălcate în ultimii 15-20 de ani astfel încât cifrele azi au devenit dramatice: în România suprafaţa acoperită de pădure a scăzut, ajungând astăzi la 27,45%. Astfel, ne aflăm mult sub media ţărilor UE de 32,4%. Conform unui studiu realizat de Greenpeace România, între 2000 şi 2014 fondul naţional forestier a pierdut 3 ha/oră. De altfel, tot activiştii de mediu de la Greenpeace precum şi de alte organizaţii non-guvernamentale au fost printre primii care au adus la cunoştinţa opiniei publice situaţia tragică a pădurilor din România. Colindând munţii, din proprie iniţiativă sau în urma unor sesizări primite de la cetăţeni, voluntarii organizaţiilor ecologice sunt atenţi la cazurile suspectate că ar reprezenta tăieri sau transporturi ilegale de lemn. A dovedi ilegalitatea acestor tăieri poate fi, însă, o întreprindere anevoioasă, de aceea este nevoie de modalităţi "de a multiplica ochii din pădure", după cum s-a exprimat coordonatorul de campanii Greenpeace, Valentin Sălăgeanu: "Cred că prima problemă pe care ar trebui să o rezolvăm, şi noi am încercat să facem asta, este să reuşim să fim prezenţi în mai multe locuri în acelaşi timp. Şi în acest scop, am creat o platformă online, un website unde oricine poate aduce argumente şi poate sesiza autorităţile în legătură cu tăierile ilegale. E un website pe care-l folosim frecvent. Primim din toate colţurile ţării sesizări de la cetăţeni îngrijoraţi: oameni pasionaţi de munte sau oameni care văd că în satele lor se taie copaci. Site-ul se numeşte salvezpadurea.ro şi unde fiecare sesizare este verificată de către noi. Acolo unde sesizările sunt serioase şi bănuielile se confirmă la o primă verificare, mergem şi noi pe teren."
Despre începuturile cercetărilor pe teren, Gabriel Păun de la Agent Green îşi aminteşte: "Activitatea noastră a pornit din Parcurile Naţionale ale României, în mod teoretic cele mai emblematice locuri din ţară, nestematele noastre, cu alte cuvinte, căci ele reprezintă tezaurul natural naţional al României. Aici se află cele mai multe păduri virgine. În momentul în care mă aflam în mijlocul unui parc naţional şi vedeam zi şi noapte camioane încărcate cu buşteni groşi - uneori atât de groşi că intrau doar doi într-un camion -, le urmăream pur şi simplu. Voiam să văd unde merge lemnul, căci în final, nu în mod necesar cel care taie şi transportă arborii e vinovat. Există un întreg lanţ de responsabilităţi. Vinovat e cel care comandă acel lemn şi ulterior, îl pune pe piaţă - în diverse forme şi utilizări."
Înainte de plecarea pe teren, se verifică actele care trebuie să însoţească obligatoriu orice transport sau tăiere de copaci pentru a se menţine în condiţii de legalitate. Astfel, bine garnisiţi cu informaţii, Valentin Sălăgeanu şi colegii săi pot pleca preîntâmpinând la minimum riscurile. Care sunt acestea? Valentin Sălăgeanu: "Sunt cele banale legate de terenul accidentat. Mă refer la accidentări uşoare ale membrilor echipe. Apoi sunt cele care ar putea apărea în urma interacţiunii cu oamenii implicaţi în caz: muncitorii forestieri, membrii autorităţilor locale sau ai jandarmeriei. Dar confruntări propriu-zise n-au avut loc. De fiecare dată am mers pe teren foarte bine documentaţi astfel încât să avem un argument puternic în favoarea prezenţei noastre acolo. Tot ce am făcut până acum încercând să documentăm furtul de lemn a fost să filmăm sau să fotografiem acel transport. Şi am prezentat concluziile noastre Gărzii Forestiere, am predat organismului abilitat al statului toate documentele în baza cărora ei au putut să desfăşoare investigaţia."
Din păcate, au existat şi situaţii în care cei surprinşi de activiştii de mediu în timpul unei activităţi suspecte, în mijlocul pădurii, au fost recalcitranţi. Gabriel Păun: "În principiu munca noastră era una de documentare, foto şi video documentare. De cele mai multe ori am reuşit să rămân ascuns, departe de alţi ochi, bine camuflat. Am avut şi camere video pe care le lăsam pe teren şi le colectam ulterior, după înregistrare. Însă au fost descoperite şi furate. Poate am recuperat una sau două şi am folosit acele imagini... Însă uneori, am dat şi nas în nas cu acest tip de braconieri sau lucrători. Mulţi sunt paşnici şi prietenoşi, dar au fost şi situaţii când unii au fost agresivi, semn că ceva era în neregulă în activitatea lor. Au trecut direct la acte violente, au iniţiat altercaţii în urma cărora unii oameni au fost răniţi. Inclusiv, eu am păţit asta. Nu o dată am ajuns la spital."
De aproximativ un an, după adoptarea unui nou Cod Silvic, autorităţile guvernamentale au dezvoltat instrumente suplimentare de monitorizare a exploatării lemnului. Valentin Sălăgean, coordonator de campanii Greenpeace: "În ultimii ani - începând cu protestele de stradă anti-defrişări din 2015 - s-au făcut progrese în transparentizarea sectorului. Există Radarul pădurii, un sistem care-ţi permite să suni la 112 ca să verifici un transport. A fost lansată şi o aplicaţie mobilă care se numeşte "Inspectorul pădurii" şi care poate fi descărcată pentru smartphone şi tabletă, creată tot de Ministerul Mediului. Prin ea, poţi afla direct, fără să suni la 112, dacă un transport e legal sau nu. Anunţi, sunând la 112, doar dacă transportul e ilegal. Anul trecut a fost dat în folosinţă şi siteul inspectorulpădurii.ro care oferă informaţii despre exploatările în curs. Acolo sunt livrate actele în baza cărora se face tăierea, documentele de transport... Totuşi, legea în baza căreia ar trebui să se ajungă la această transparenţă nu a intrat în vigoare. Deocamdată suntem în perioada de probe."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved