În România, campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 26 mai începe sâmbătă şi se va încheia pe 25 mai.
Românii sunt chemaţi pe 26 mai să-şi voteze reprezentanţii în Parlamentul European. În viitoarea legislatură, Bucureştiul va trimite la Strasbourg 33 de eurodeputaţi, cu unul în plus faţă de cea în curs, dar numai în scenariul în care Marea Britanie va părăsi, totuşi, Uniunea. În România, primele euroalegeri au fost organizate în 2007, anul intrării ţării în UE.
Scrutinul este marcat, în mod tradiţional, de un absenteism puternic, însă anul acesta lucrurile ar putea sta altfel, în condiţiile în care simultan cu el va avea loc referendumul consultativ pe tema justiţiei convocat de preşedintele Klaus Iohannis.
Alegerile din 2019 au loc, pe de altă parte, în contextul în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ar suna ca un îndemn la o dezbatere electorală serioasă pe marginea provocărilor care reclamă răspunsuri valide pe termen mediu şi lung din partea blocului comunitar: Brexitul, migraţia, problemele sociale şi de mediu, forţa de muncă, problemele de securitate şi apărare şi, nu în ultimul rând, pericolul reprezentat de curentele suveraniste, eurosceptice, chiar eurofobe care bântuie unele state ale Uniunii.
Sloganurile de campanie ale principalilor competitori din România nu anunţă, însă, o astfel de dezbatere, ci mai degrabă confruntări cu iz populist naţionalist pe fronturile politice interne deja deschise. PSD, numărul unu în coaliţia la guvernare, vorbeşte despre patriotismul care ar trebui să guverneze prestaţia viitorilor eurodeputaţi şi despre faptul că România merită să primească mai mult din partea Uniunii, în vreme ce ALDE, partenerul social-democraţilor, doreşte ca ţara să se prezinte cu demnitate şi să pretindă respectul UE. "E timpul României" şi "România în primul rând" decretează liberalii, principala forţă de opoziţie. "Uniţi în Europa", proclamă PMP, cu gândul şi la Republica Moldova vecină, majoritar românofonă. Cei de la ProRomânia, formaţiune născută din dizidenţa social-democrată, îşi afirmă mândria dublei apartenenţe, românească şi europeană, iar Alianţa de opoziţie 2020 USR PLUS reaminteşte electoratului că fără hoţi şi corupţi ţara are o şansă.
Candidaţii recrutaţi sunt foşti miniştri sau eurodeputaţi cu experienţă, dar şi foşti premieri sau primari de mari oraşe, jurnalişti cunoscuţi şi chiar un fost şef de stat, Traian Băsescu, cel care deschide lista PMP. Purtătoare de stindard la PSD este ex-ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb, PNL îl are în frunte pe ziaristul Rareş Bogdan, ALDE şi UDMR deschid cu doi europarlamentari, Norica Nicolai, respectiv Iuliu Winkler. Cap de listă la Alianţa 2020 USR PLUS este fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş, şi tot un fost şef de guvern, Victor Ponta, e portdrapelul Pro România. Iar formaţiunea mai are doi ex-premieri pe listă, Mihai Tudose şi Iurie Leancă, unul la Bucureşti, celălalt la Chişinău.
Favorite în sondaje sunt PSD şi PNL, urmate de Alianţa 2020 USR PLUS, ALDE şi ProRomânia. Şanse să trimită reprezentanţi în PE au şi UDMR şi PMP. Balul electoral se deschide sâmbătă, 27 aprilie, iar regina va fi încoronată pe 26 mai.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved