Alimentația viitorului, de la ADN la tradiție

Alimentația viitorului va fi alimentația trecutului! Asta spun cercetatorii care ne îndeamnă să ne hrănim cu produse cât mai  naturale, să ne întoarcem la obiceiurile alimentare pe care le aveau bunicii noștri.  Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că, la nivel mondial, una din trei persoane suferă de obezitate și alte forme de malnutriție, iar până în 2025, se estimează că vor fi afectați unul din doi oameni. Mai grav este că obezitatea în rândul copiilor și tinerilor este în creștere în Europa, în condițiile în care se estimează că unul din trei adolescenți este supraponderal sau obez. În comparație cu generațiile anterioare, tinerii din Europa, deci și din România, consumă produse fast-food și băuturi îndulcite cu zahăr,  folosesc  internetul multe ore pe zi, se deplasează cu mașina sau urcă cu liftul. Toate acestea  duc la grave probleme de sănătate, spune Lygia Alexandrescu, specialist  în nutriţie,  care are câteva sfaturi pentru o viață sănătoasă:

"Soluția, în acest moment, este alimentul integral, alimentul consumat la timpul lui, consumat în sezonul lui. Am fost obișnuiți să mâncăm roșia vara, strugurele toamna, pepene în august  și septembrie. Acum mâncăm pepene și în aprilie, mâncăm cireșe și în septembrie, toate aceste lucruri sunt nefirești. Ne afectează și ne agresează foarte tare și ne întrebăm de ce suntem bolnavi, de ce copiii noștri sunt mai bolnavi decât noi. Ni se adreasează copii care au probleme cu greutatea, copii cu boli pe care nu le aveau decât bunicii noștri. Avem copii cu gută, colesterol mare, copii cu probleme de articulații din cauza greutății foarte mari și toate astea pentru că am uitat de natură, pentru că este vorba de acel echilibru care ne ține aproape de tot ce e firesc.

În viitorul apropiat, studierea genomului fiecăruia va permite obţinerea de informaţii legate de moștenirea genetică și de predispoziția la diferite afecțiuni, ceea ce va duce la crearea unor meniuri personalizate, mai spune Lygia Alexandrescu:

"Viitorul înseamnă cercetare la nivel de ADN. Se vor face teste, se  lucrează la aceste teste care ne spun ce ne trebuie,  la ce oră ne trebuie, de câte ori pe săptămână ne trebuie acel aliment... Trebuie să mâncăm așa cum ne cere corpul nostru. Copiii noștri vor mânca conform acestei descrieri a genomului. Dacă vorbim de alimentul local, asta înseamnă să ne împrietenim cu natura noastră, să stimulăm producția și economia locală. Să avem o "tanti" sau un "nenea" în piață la care să ne ducem  tot timpul și să ne cumparăm roșiile...Dar, în viitor ne așteaptă alimente pe bază de insecte,  alimente pe bază de viermi... proteine de bună calitate... Un singur lucru e cert. Viitorul nu mai promite lactate, nici carne, nu mai avem de unde, resurse nu mai există. In 2028, așa se pare, vom mânca o grămadă de produse care mimează carnea, sunt alimente pe care noi nu le cunoaștem."

Până atunci, însă, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi recomandă întoarcerea la alimentul local și integral. Specialistul avertizează trebuie să devenim mai conștienți de ceea ce mâncăm și de riscurile ascunse:  "Chestia cu viermii și cu insectele, după mine, este o diversiune. De ce cred eu asta? Păi, suntem mulți și nu putem face mâncare pentru toți. Dar atunci este, dacă vreți, uman să faci mâncare multă și proastă ca să-i îmbolnăvești pe oameni?. Nu-i mai bine să avem o cultură a alimentației sănătoase ca să fim sănătoși, noi și copiii noștri, decât să facem mâncare multă, pentru foarte mulți, ieftină și să ne îmbolnăvim?

Aici sunt aspecte profund economcie. Toți vor să-și recupereze investiția în cât mai puțin timp și nu-i interesează calitatea alimentului.. Deci facem pentru profit,  nu ne interesează  sănătatea consumatorului. Şi atunci de ce să credem că pe rafturile magazinelor sunt alimente sănătoase? Profitul dictează. Copiii din România sunt din ce în ce mai obezi, boală caracteristică adultului, astăzi detectată la copii de trei ani. Dezastrul a început în anii '70, când carnea, ouăle, laptele, grăsimea animală au fost declarate inamicul nr 1 al sănătății noastre. Şi a început era cerealelor, care a dus la ceea ce vedem."

Statisticile arată că 15% dintre români sunt obezi, iar o treime, supraponderali. Mulți tineri se confruntă cu această problemă, din cauza alimentației din ultimele decenii, lipsită de nutrienți și plină de chimicale. Teodor are 25 de ani și se bucură că s-a eliberat de povara obezității: "Am fost declarat obez morbid la 11 ani. Prin clasa a 6-a aveam undeva la 80 de kg. Ce a făcut pentru mine o nutriție echilibrată? Practic, mi-a salvat viața.  Pe lângă faptul că vorbim de o prelungire a zilelor pe pământ, mi-a dat ceva ce nu credeam că voi avea vreodată. O îmbunătățire a stilului de viață, care nu am crezut că există."

Tatiana are 36 de ani și îi este rușine să spună câtă greutate avea înainte de a se apuca de slăbit:  "Un număr în plus la kilograme, o alimentație defectuoasă și un stil de viață nesănătos, ăsta este începutul. Dar, după un an și trei luni am reușit să dau jos 40 de kg. Mi-am redobândit  echilibrul. Nu pot să spun că este o dietă. Este un stil de viață. Mănânc aproape orice cu niște reguli, am un program de masă pe care îl respect. Sunt două gustări și trei mese principale. Odată cu acest minus de kilograme reușești să te reechilibrezi cu totul, îți redobândești încrederea în tine, te schimbi cu totul și cred că am întinerit  cu vreo 10-15 ani. Acum am 36 de ani, dar înainte arătam de 46 de ani".

Prin programe bine definite de educație nutrițională în școli se pot depăși multe din aceste probleme, consideră specialiştii.  De altfel, din 2020,  o noua materie, "Educația pentru sănătate și nutriție", va fi inclusă în planurile de învățământ din România.