Organizaţia Mondială a Sănătăţii a îndemnat statele europene să se pregătească de acum pentru posibilitatea unei epidemii provocate de virusul Zika, pe fondul apropierii sezonului de primăvară - vară.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a îndemnat statele europene să se pregătească de acum pentru posibilitatea unei epidemii provocate de virusul Zika, pe fondul apropierii sezonului de primăvară - vară. Benignă în aparenţă, infecţia cu acest virus este suspectată că provoacă grave malformaţii congenitale ale creierului fetusului la femeile însărcinate contaminate. Virusul afectează America de Sud, în special Brazilia, fiiind, însă, semnalat şi în câteva ţări europene la persoane revenite din America Latină. Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, dă asigurări că pentru România virusul Zika nu reprezintă, deocamdată, un pericol: "Pentru noi nu este un virus de temut, în momentul de faţă. E un virus care produce îmbolnăviri în zona tropicală a celor două Americi în momentul de faţă. Îmbolnăvirile în marea lor majoritate sunt uşoare, care se vindecă fără tratament. Ceea ce a îngrijorat autorităţile de sănătate publică din statele din zona la care făceam referire a fost o eventuală corelaţie între infecţia cu acest virus şi apariţia unor malformaţii congenitale la copii născuţi în această perioadă din mame infectate. S-a constatat o creştere alarmantă a numărului de cazuri de microcefalie."
Virusul Zika a fost identificat prima oară în Uganda, în 1947, la maimuţele rhesus, iar ulterior la om în 1952, tot în Uganda şi în Tanzania. Recentele focare s-au răspândit, însă, alarmant. Primele cazuri au fost raportate în Brazilia în luna mai a anului trecut, în prezent fiind, se pare, circa 1,5 milioane de oameni afectaţi de virus, al cărui vector de propagare în America Latină este un anumit tip de ţânţar. Din nou, Alexandru Rafila: "Înţepătura de ţânţar transmite această boală pe care ţânţarul o preia de la o persoană care este deja infectată. Simptomele lipsesc la marea majoritate a persoanelor care sunt infectate, iar cei care fac forma manifestă a boli prezintă febră, dureri articulare şi conjuctivită. Infecţia se vindecă fără tratament, în câteva zile, o săptămână. Deocamdată, este documentată o singură cale de transmitere, respectiv de la mamă la făt."
Oamenii de ştiinţă din Brazilia iau în calcul, însă, varianta ca Zika să se transmită şi direct de la om la om. Ei au descoperit virusul activ în probele de salivă şi urină ale unor bolnavi, ceea ce indică posibilitatea ca boala să nu se răspândească doar prin intermediul ţânţarilor, ci şi prin strănut, tuse ori sărut. În prezent, nu există un vaccin împotriva virusului Zika, iar specialiştii în domeniu estimează că va fi nevoie de circa un an pentru obţinerea acestuia. Mai multe grupuri farmaceutice au anunţat că lucrează deja la un antidot.
În acelaşi timp, Agenţia Europeană a Medicamentului a înfiinţat o echipă de elită pentru a asista companiile farmaceutice şi medicii care caută un vaccin, respectiv tratează cazurile de infectare cu acest virus. Zika s-ar asemăna cu Febra dengue, virusul amaril sau West Nile - pentru care fie există vaccin, fie cercetătorii sunt aproape de antidot, iar toate acestea cresc speranţele cercetătorilor. Ritmul intens de propagare a bolii face ca totul să se transforme într-o luptă contracronometru - OMS estimează că numărul persoanelor afectate ar putea depăşi patru milioane, în 2016, pe continentele americane. Directorul general al OMS, Margaret Chan, a numit Zika un "eveniment extraordinar", o ameninţare globală care are nevoie de un răspuns coordonat. Margaret Chan: "Este nevoie de un răspuns internaţional coordonat, pentru a reduce riscurile în ţările deja afectate şi pentru a opri o eventuală propagare. Experţii noştri concluzionează că sunt întrunite condiţiile pentru a declara Zika urgenţă globală de sănătate publică."
În paralel cu eforturile de căutare a unui vaccin, toate ţările Americii Latine s-au mobilizat pentru combaterea acestui virus. Brazilia foloseşte ţânţari modificaţi genetic, într-un proiect deocamdată, pilot. Astfel, un tip de ţânţar bun, creat de o companie britanică, este răspândit zilnic cu o furgonetă. El se împerechează în libertate cu femelele sălbatice şi transmite o genă letală urmaşilor săi, astfel încât ţânţarii din noua generaţie mor înainte de a deveni adulţi.
În Republica Dominicană în lupta împotriva tânţarului tigru, care răspândeşte virusul Zika, sunt folosiţi militarii, care participă la operaţiuni de curăţenie, dar şi la proceduri pentru eliminarea umidităţii din aer.
Recent, Parisul a decis ca turiştii care se întorc în Franţa din zonele de răspândire a virusului Zika să nu poată dona sânge decât după 28 de zile de la revenirea lor pentru a evita riscul transmiterii virusului prin transfuziile de sânge.
Între timp, iau naştere diverse speculaţii. Una dintre acestea vorbeşte despre posibilitatea ca focarul virusului Zika să fi fost declanşat din cauza eliberării în 2012 a unor ţânţari modificaţi genetic. Criticii spun că insectele ar fi fost proiectate de către experţi biotehnologi pentru a combate răspândirea febrei dengue şi alte infecţii, motiv pentru care ţânţarii au fost eliberaţi în Brazilia în anul 2012.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved