Analizată şi în România, în ultima vreme, epuizarea sau sindromul burn-out este strâns legată de fenomenul muncii excesive fie prin efectuarea de ore suplimentare în cadrul serviciului, fie chiar în cadrul normei obişnuite de lucru.
Analizată şi în România, în ultima vreme, epuizarea sau sindromul burn-out este strâns legată de fenomenul muncii excesive fie prin efectuarea de ore suplimentare în cadrul serviciului, fie chiar în cadrul normei obişnuite de lucru. În România, oricum, săptămâna de lucru are mai multe ore decât media UE: conform datelor European Working Conditions Survey (EWCS) din 2016, peste 35% din angajaţii români munceau mai mult de 40 de ore pe săptămână în timp ce media europeană era de 23%. Cu toate acestea, pentru unii angajaţi români efectuarea şi plata orelor suplimentare e un miraj: pentru unii înseamnă mărirea unui venit destul de bun oricum, pentru alţii înseamnă garanţia unui trai decent pe care salariul lor modest nu-l pot asigura. Pentru ambele categorii, însă, suplimentul de muncă şi efort duce la probleme de sănătate şi la drame personale. Dragoş Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea din Bucureşti, ne descrie efectele epuizării prin muncă. "Orele suplimentare constituie un stresor sau un factor de stres emoţional, psihologic. Ca orice stresor care acţionează mai mult timp, expunând persoana mult timp la stres, duce în mod direct la afecţiuni ireversibile. O parte din ele sunt afecţiuni mentale, cum ar fi sindromul burn-out care duce direct la depresie. Apar şi afecţiuni ireversibile ale sănătăţii fizice, cum ar fi cele cardiace: hipertensiune sau infarct miocardic."
În România, conform legii, orele suplimentare pot fi cerute de angajator sau chiar angajatul se poate oferi voluntar să le efectueze în anumite limite: să nu depăşească o jumătate de normă peste norma de bază a angajatului. Peste cele 40 de ore de lucru săptămânale mai pot fi prestate încă 20 de ore suplimentare. Ele pot fi compensate fie prin acordarea de ore sau zile libere, aşa cum se discută acum, fie prin plată efectivă, variantă la care au recurs multe companii din Româna. Printre aceste se află şi societatea Daewoo Mangalia Heavy Industries, cea care administrează şantierul naval din Mangalia. Acolo, în 2016, salariaţii au efectuat aproximativ un milion de ore suplimentare, potrivit sindicatului lucrătorilor. Marin Florian, fost lider de sindicat, în prezent pensionar, şi-a amintit că se lucra de dimineaţa până seara, chiar şi la sfârşit de săptămână. "De fapt, toţi salariaţii care se considerau apţi şi doreau să efectueze ore suplimentare o făceau",spune Marin Florian. "Au fost şi situaţii când unii salariaţi, dintre cei care n-are fi dorit să efectueze orele suplimentare, nu le efectuau. Dar aceştia erau foarte puţini, tocmai pentru că salariaţii ştiau că prin efectuarea acestor ore suplimentare, îşi măreau venitul. Efectuarea acestor ore suplimentare era plătită dublu faţă de salariul normal pe ziua respectivă. Se ajunsese la efectuarea a 140 de ore peste programul normal de 170 de ore lucrate pe lună. Muncitorii ajunseseră să lucreze în jur de 320 de ore pe lună."
Pentru patronat era de preferat să nu mărească salariile, ci să plătească aceste ore suplimentare pe care le putea cere şi plăti, doar în funcţie de nevoile companiei. Pentru ei, era mai convenabil aşa, continuă Marin Florian. "Se ajunsese până acolo încât li se cerea salariaţilor să renunţe şi la concediile de odihnă pentru a veni la muncă. Li se dădeau compensaţii băneşti în schimbul perioadei de relaxare. Inspecţia Muncii, la sesizarea noastră, a venit în control, dar având în vedere cât era de blând Codul Muncii, neprevăzând decât o amendă de 3.000 de lei, asta nu însemna mare lucru pentru o companie cu o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de lei."
În mod evident, efectuarea orelor suplimentare a dus, în timp, la apariţia unor repercursiuni. Marin Florian. "58% din salariaţii din societatea noastră erau bolnavi de anumite afecţiuni referitoare la coloana vertebrală, la auz, la vedere, la inimă etc. Recunosc că în anumite familii, s-a ajuns chiar şi la anumite divorţuri pentru că unele soţii au spus că nu pot continua căsnicia alături de cineva care stă doar pe şantier, chiar dacă aduce bani. Au fost şi alte cazuri. De pildă, la grădiniţă, copii de 4 ani au fost puşi să definească familia, iar ei au desenat-o doar pe mama. Când au fost întrebaţi de tata, au zis că acesta stă doar la serviciu, nu trece pe acasă."
Apariţia acestor efecte nocive a fost confirmată şi de studiul coordonat de Dragoş Iliescu şi realizat prin parteneriatul dintre Blocul Naţional Sindical şi Fundaţia Friedrich Ebert România. Dragoş Iliescu ne prezintă concluziile cercetării sale. "Riscul de a fi epuizat al unui angajat care face ore suplimentare - epuizarea fiind o caracteristică principală a sindromului burn-out - este cu 127% mai mare decât al unui angajat care nu face ore suplimentare. Riscul unei persoane cu program suplimentar de a nu satisfăcută de viaţa de familie este cu 109% mai mare. Prin urmare, orele suplimentare produc şi un dezechilibru major între viaţa personală şi cea profesională. Vedem o incidenţă mult mai mare a familiilor destrămate, divorţuri, violenţă în familie, în cazul angajaţilor care fac ore suplimentare. Există o creştere cu 96% a comportamentului adictiv: abuzul de ţigări, de alcool sau de alte substanţe."
Prin urmare, experţii recomandă ca orele suplimentare să nu mai fie plătite, ci să se ofere o compensaţie prin acordarea de ore sau zile libere. Dragoş Iliescu. "Efectele nocive ale orelor suplimentare, la nivel individual şi organizaţional, nu pot fi compensate prin salariu sau prin bonificaţie financiară. Aceste efecte negative pot fi compensabile prin ore libere sau prin zile libere acordate angajatului. Dacă ai perioade în care-ţi permiţi să revii la normal, efectele nocive ale stresului se compensează prin asta. Organismul uman e rezonabil de elastic pentru a reveni astfel la normal."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved