După un început al campaniei de recoltare marcat de temperaturi relativ scăzute, apicultorii români vorbesc despre 2014 ca despre un an în care recolta nu va reuşi să acopere cererea de export.
Mai mult de jumătate din producţia de miere a României merge, de altfel, la export, fiind foarte apreciată mai ales în Uniunea Europeană, unde se vinde în general la preţuri ce variază între 2,2 şi 3,4 euro pe kilogram, în funcţie de calitate. Despre estimările privind producţia din acest an a vorbit, pentru Radio România, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine, Ioan Fetea: „Cu toate că iarna a fost destul de favorabilă să zic aşa dezvoltării coloniilor de albine, vremea ciudată, cu ploaie, frig, alternanţă cu vânt, a defavorizat în unele zone desfăşurarea normală a culesului, mai ales la pomii fructiferi care aproape au trecut neobservaţi, nevizitaţi de albine. Dacă vorbim de o producţie totală de miere, România realizează undeva o medie de 18 – 20 de mii de tone pe an şi, în aceste condiţii, vom reuşi să fim undeva sub media multianuală, România realizând an de an producţii de peste 20 de mii de tone, chiar 23 de mii. Comparativ cu agricultura care sigur depinde de un an întreg sau de o vară, noi depindem de câteva zile de cules.”
Şi Uniunea Europeană, în ansamblu, acordă o atenţie deosebită apiculturii. Ioan Fetea: „Sigur, albina a rămas şi va rămâne în continuare un important factor de stabilitate ecologică, biologică şi Uniunea Europeană face eforturi pentru a păstra biodiversitatea şi natura sănătoasă. Noi suntem integraţi într-un program de cercetare cu specialişti francezi pentru refacerea biodiversităţii în partea de nord a Franţei. Uniunea Europeană a recunoscut că albina are un rol deosebit de important, 73% din producţia mondială de alimente sau aproape 82% din plante depind de polenizarea cu albine. Legat de folosirea excesivă a pesticidelor, un exemplu în acest sens îl constituie Statele Unite ale Americii care au suportat o pierdere de peste 50% a efectivelor de familii de albine şi au probleme mari în asigurarea polenizării în ultimii ani. Sigur că această depopulare este cauzată de o multitudine de factori, dar pe primul loc cercetătorii pun tratamentele fitosanitare. În Europa, această depopulare a început influenţată şi de alţi factori, cum ar fi schimbările climaterice, alături de tratamentele medicamentoase şi lipsa unor tratamente alternative, organismele modificate genetic. De aceea, Uniunea Europeană a hotărât o suspendare a folosirii pe termen de doi ani începând cu decembrie 2013 a neonicotinoidelor, substanţe folosite în tratamentul seminţelor la specii care interesează albina, în special de floarea soarelui, rapiţă, cereale.”
La începutul acestui an, în România a apărut o nouă Lege a apiculturii, de care specialiştii în domeniu nu sunt mulţumiţi. Ioan Fetea: „A ieşit un hibrid de lege, nici cum am dorit noi, profesioniştii, nici cum a dorit ministerul. Au apărut tot felul de îngrădiri în sensul în care toate te obligă să te înscrii într-o formă asociativă, ori ce facem cu tinerii apicultori amatori? Mai sunt o serie de amenzi, vreo 12, care, chiar dacă sunt modice, nu reprezintă normalul într-o activitate atât de curată din toate punctele de vedere şi, în al treilea rând, sigur, a fost anulat un regulament de stupărit pastoral care era bine pus la punct şi reglementa modul de desfăşurare a acestei activităţi la nivel naţional.”
Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, a vorbit şi despre principalele pieţe de export: „România are o miere de o calitate extraodinară, recunoscută şi medaliată la toate târgurile şi congresele, consfătuirile apicole internaţionale. Din punctul de vedere al cererii externe de miere, acesta este asigurat. Desigur, colaborăm cu toţi importatorii sau cei doritori să importe din România, indiferent că e vorba de China, că e vorba de Statele Unite, dar cel mai bun şi mai serios partener comercial pentru noi este Uniunea Europeană şi în special Germania. Noi nu putem produce din păcate atât cât ar fi cererea de miere, dar mai este şi un alt paradox: România consumă puţină miere şi în aceste condiţii exportăm mai mult de jumătate din producţia internă. Din păcate, din datele statistice, suntem pe ultimul loc la consumul de miere, undeva la 450 – 500 de grame pe cap de locuitor, în condiţiile în care în ţările nordice sau în Germania, Italia, Franţa, acest consum oscilează între 1,5 până la 2, chiar 2,5 kilograme pe cap de locuitor.”
Apicultorii români vor beneficia în următorii trei ani de un sprijin financiar de 44,5 milioane de lei (cca. 10 milioane de euro), aceste fonduri fiind alocate din bugetul Ministerului român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform Programului Naţional Apicol elaborat de România pentru perioada 2014 - 2016. Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din Programul Apicol cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare măsură accesată, excluzând TVA.
Sprijinul financiar alocat atât din bugetul de stat, cât şi din bugetul Uniunii Europene se distribuie pentru cinci măsuri, respectiv pentru realizarea sistemului informatic în vederea identificării stupilor, pentru achiziţionarea de medicamente, pentru achiziţionarea de mătci, roiuri pe faguri şi/sau familii de albine, achiziţionarea de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora în pastoral şi decontarea analizelor fizico-chimice care atestă calitatea mierii. În 2013, aproape 7.100 de apicultori au beneficiat de Programul Naţional Apicol, plafonul alocat pentru anul trecut fiind de aproape 7 milioane de euro, din care 3,4 milioane de euro au fost alocate de Comisia Europeană. România deţine, în prezent, 1,47 de milioane de familii de albine şi are în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştea fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved