Înființată în 1932 și fucționând până în 1935, Asociația Criterion a reunit cele mai strălucite minți alte tinerei generații de intelectuali din România interbelică.
Înființată în 1932 și fucționând până în 1935, Asociația Criterion a reunit cele mai strălucite minți alte tinerei generații de intelectuali din România interbelică. Prin Criterion, oameni precum Mircea Eliade, Constantin Noica, Petru Comarnescu sau Mihail Sebastian, doreau să crească nivelul cultural al publicului conectându-l cu marile teme de dezbatere intelectuală a vremii. Au făcut acest lucru organizând conferințe - cu puncte de vedere pro și contra - despre personalitățile și subiectele la modă în perioada aceea. Din păcate, activitatea Criterion a fost destul de scurtă, căci ceea ce a început ca o platformă de discuții democratice și diverse a sfârșit prin radicalizarea unor dintre membrii fondatori care au aderat la doctrinele de extremă dreaptă întruchipate atunci de legionarism și Garda de Fier.
Exact această trecere treptată de la o grupare democratică la radicalizare surprinde cartea "Intelectualii și fascismul în România interbelică. Asociația Criterion", scrisă de Cristina A. Bejan și tradusă recent în română. Autoarea, profesoară de istorie și dramaturgie la Metropolitan State University din Denver, poetă și actriță, are origini românești prin tatăl său și, grație unei busrse Fulbright, a putut să studieze arhivele românești în vederea tezei sale de doctorat.
Teza s-a materializat în timp în cartea lansată recentă și tradusă de istoricul Alina Pavelescu a cărei primă reacție a fost de surpriză: M-am bucurat foarte mult că această carte pe care o citisem în engleză și eu înainte, așa cum mulți istorici și, probabil, mulți studenți români la istorie, o citiseră, se traducea și în limba română. (...)Și în felul ăsta mi-am revizitat și eu experiența din facultate, când, în 1996, am făcut o teză de licență exact pe această temă, pe generația lui Mircea Eliade, generația "Itinerariului spiritual" pe care el o numea "generația fără misiune", fiindcă era prima generație de după realizarea Marii Uniri și credea el că după Marea Unire, România nu mai avea un proiect politic.
A fost interesant să compar modul în care eu am avut acces la surse în 1996, cu modul în care Cristina a avut acces la surse în anii 2000, după 2010, presupun. Și am fost la fel de interesant să compar cumva modul în care cineva care face parte din noua generație de istorici vede acest subiect față de felul în care îl vedeau istoricii români din anii 1990, când era un subiect foarte la modă. (...)
Mărturisesc că cel mai mult m-a impresionat și a fost o noutate pentru mine atenția pe care ea a acordat-o scandalului din ziarul Credința și acuzațiilor de homosexualitate la adresa lui Petru Comarnescu și modului în care au fost tratate aceasta. Aceste acuzații în lumea intelectuală, nu doar în presa de scandal de la stânga și de la dreapta spectrului politic, de cei care erau ultra-ortodocși și de cei care erau de stânga comunistă, este unul dintre cele mai incitante la reflecții aspecte din carte.
Cât despre motivele autoarei de a aprofunda țara de origine a tatălui său, Cristina A. Bejan comentează: Am vrut să înțeleg de ce fascismul a câștigat teren în anii 1930 în România. Bunicii mei din partea tatălui au fost studenți aici în București, la o universitate din București și atunci a avut o perioadă de democrație, evident. Noi știam asta. Am putut înțeleg de ce România s-a schimbat prin fascism și apoi, prin comunism și de ce tatăl meu a trebuit să plece din România în 1969 în SUA și a stat în exil pentru 20 de ani. Și noi am toată familia mea americana am mers în România după Revoluție din 1989. Am vrut să înțeleg asta și când am început investigația istoricul Keith Hitchins mi-a zis că arhiva lui Petru Comarnescu este la Biblioteca Academiei din România. Așa am descoperit arhivele lui Petru Comarnescu, toate documentele despre asociația Criterion, toată informație și m-am gândit că trebuie să scriu biografia Asociației Criterion și asta am făcut.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved