Azi ajungem în Transilvania. Pornind de la cele mai reprezentative monumente din orașul Bistrița, reședința de județ, ne îndreptăm spre stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi și spre zona montană.
Azi ajungem în Transilvania. Pornind de la cele mai reprezentative monumente din orașul Bistrița, reședința de județ, ne îndreptăm spre stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi și spre zona montană. Aici puteți face echitație, puteți merge pe urmele contelui Dracula sau vă puteți relaxa pe malul unui lac artificial de acumulare. Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul Direcției Educație Turism din cadrul Primăriei municipiului Bistrița, spune că prima mențiune despre oraș este din anul 1241, când tătarii au venit dinspre Moldova și au năvălit în Transilvania, Bistrița fiind primul oraș călcat de ei. "Vechile manuscrise arată că, în momentul respectiv, ar fi ucis 6.000 de locuitori, ceea ce demonstrează că era un oraș populat. Este cel mai nordic oraș săsesc din Transilvania, face parte din cele șapte cetăți-târguri ale Transilvaniei fondate de sași. Aceștia au venit, în principal, de pe Valea Moselei și din Luxemburg. Localitatea s-a numit la început Nosa, iar prima mențiune documentară cu numele actual Bistrița sau Bistricea, datează din anul 1264. Fiindcă e la granița cu Moldova și poartă de intrare în Transilvania, s-a adoptat ca slogan al orașului Poarta Transilvaniei. Avem și o mascotă: struțul. În perioada medievală, fiindcă era puțin cunoscut, era considerată singura viețuitoare care poate digera fier. Aceasta e și emblema de coif a regelui Ungariei Ludovic I de Anjou, care, în 1363, a dat Bistriței statut de oraș liber regal, laolaltă cu dreptul de a ține târg, timp de două săptămâni, în luna august."
În prezent, orașul Bistrița e liniștit, modern, însă vechile monumente rămân mărturie a trecutului său bogat. Acestea pot fi vizitate printr-o plimbare la pas. Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul Direcției Educație Turism din cadrul Primăriei municipiului Bistrița. "Am începe cu vechea mănăstire minorită, actualmente biserică ortodoxă. Este construită în 1270 și e cea mai veche biserică din Bistrița. A fost mănăstire franciscană, apoi biserică catolică, iar acum e ortodoxă. Apoi, avem simbolul principal al orașului, Biserica Evanghelică, construită undeva în secolul al XIV-lea, pe ruinele unei vechi biserici în stil romanic. I s-au adus în timp adăugiri. Ultima, care i-a dat înfățișarea actuală, e din anul 1560-1563, în stil renascentist. Lucrările au fost executate de către un meșter italian, rămas în istorie drept Petru Italus. Biserica are și un turn de 75 de metri înălțime. E cel mai înalt turn de piatră din Transilvania și e dotat cu lift. În 2008 a început o lucrare mai amplă de reconstrucție în urma unui incendiu devastator, al doilea din istoria turnului și bisericii. Primul a fost în 1857, al doilea , în 2008. În urma renovării, turiștii pot admira panorama orașului de undeva de la 40 de metri înălțime. Mai avem Casa Argintarului, o casă care e centru cultural german acum. E construită de același meșter care a renovat biserica la 1560."
Cei care au mai multe zile la dispoziție, aleg să-și continue sejurul îndreptându-se spre principalele obiective turistice din județ. Lista acestora e lungă spune Ovidiu Bozbici. "Avem Pasul Tihuța, cu Hotel Castel Dracula, la granița cu județul Suceava. Cei de la castel s-au îngrijit să existe chiar și o criptă, din care seara iese un actor care ar fi contele Dracula. Avem Mănăstirea Piatra Fântânele care e frumoasă, e în creierii munților. Iarna se poate schia. Putem recomanda apoi Sângeorz Băi, o stațiune balneoclimaterică de renume pentru apele minerale care tratează afecțiuni gastrice. Se află la 50 de km de orașul Bistrița, la poalele munților Rodnei. Peștera Tăușoare care acum doi ani de zile era cea mai lungă galerie din România. Avem castele, biserici evanghelice."
Însă foarte mulți dintre turiști aleg să se îndrepte spre poarta de intrare în Munții Călimani, spre Colibița. Andreea Spânu, agent de turism din cadrul Centrului de Informare și Promovare Turistică Bistrița Bârgăului. "Colibița este, practic, un sătuc. Face parte din comuna Bistrița Bârgăului. Ca să vă dați seama despre mărimea satului, vă pot spune că în toată comuna avem circa 4.500 de locuitori, iar la Colibița sunt până în 600. E un sătuc mic, de munte. Vatra satului a fost mutată din depresiunea Colibiței la o confluență a doi versanți. 90% din teritoriul satului se află în zona muntoasă. Momentan, sunt 24 de unități de cazare clasificate. Ultimele patru au primit clasificarea chiar anul acesta în aprilie."
Din 1923, Colibița a funcționat ca stațiune balneoclimaterică până în 1975. Poveștile celor care s-au vindecat de tuberculoză datorită proprietăților curative ale aerului din zonă au fost confirmate printr-un studiu comandat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, care a vrut să vadă dacă aerul de la Colibița este într-adevăr special. Lacul artificial de acumulare Colibița se află la o altitudine de 900 de metri având o suprafață de aproximativ 270 de hectare și o lungime de 13 kilometri. Andreea Spânu, agent de turism în cadrul Centrului de Informare Turistică Bistrița Bârgăului spune că aici se mănâncă tradițional, se face mișcare și se vizitează meșteri populari. "Avem balmoșul, care, în general, se face la stână. Este plăcinta cu brânză iute și cartofi. Avem o doamnă care organizează chiar un atelier de pâine. Apoi, pentru cei care vor să facă mișcare, depinde foarte mult de experiența și de anduranța turistului, fiindcă se pot face drumeții în zonă. Acestea sunt mai ușoare în zona Tăul Zânelor, însă presupun rezistență pentru o distanță de 6-7 km dus și 6-7 km întors. Cei cu experiență mai multă, pot încerca o drumeție spre vârful Bistricior, la 1990 de metri altitudine. În Bistrița Bârgăului avem câteva doamne care cos costume populare, țes cergi, covoare. De asemenea, în Tureac, o localitate apropiată de noi, avem un cojocar. Acestea sunt scumpe, dar foarte frumoase. Lucrează până la trei luni la un cojoc."
Nici evenimentele nu lipsesc din mica localitate montană. Andreea Spânu. "În luna august, avem maratonul Via Maria Theresia, după care se organizează Festivalul de Ciclism, iar apoi Colibița Folk Fest. Este cu muzică folk, organizat pe parcursul a două seri, în weekend. Obiceiurile din zonă, tradițiile te apropie de rădăcinile României. Turiștii străini pot vedea aici ce înseamnă un român autentic, cum poți tăia fânul cu coasa adevărată, fără motocoase, cum e să te plimbi cu trăsura, să mănânci fructe de pădure proaspăt culese."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved