Bani europeni pentru fermierii români

După mai bine de un an și jumătate în care ministerul Agriculturii de la București s-a consultat cu reprezentanţii organizaţiilor publice şi private din domeniu și a redactat 1.900 de pagini pentru Planul Naţional Strategic 2023 - 2027, fermierii români și agricultura românească vor beneficia de ajutor. Comisia Europeană a aprobat Planul în valoare de aproape 16 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 10 miliarde de euro reprezintă plăţi directe şi intervenţii sectoriale, iar restul vor fi alocaţi pentru dezvoltare rurală. 

Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, Planul României urmăreşte îmbunătăţirea mijloacelor de subzistenţă ale fermierilor şi a competitivităţii lor. România utilizează circa 40% din bugetul său pentru dezvoltare rurală pentru a încuraja practici ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată, în scopul protejării biodiversităţii. Iar pentru a menţine atractivitatea zonelor rurale din România, planul va sprijini crearea a peste 12.000 de locuri de muncă în aceste zone, cu finanţare pentru întreprinderi şi infrastructură. În plus, fermierii vor fi sprijiniţi să adopte noi inovaţii, de la agricultura de precizie la metodele de producţie agroecologice - promite ministrul. 

Petre Daea a mai declarat că în noul document a fost introdus un instrument de sprijin pentru fermierii cu pierderi, prin care se acordă despăgubiri în caz de calamităţi, suma totală alocată fiind de aproape 400 de milioane de euro. Potrivit lui, acest instrument de sprijin trebuie să se realizeze urgent, printr-un calendar foarte strict, iar termenul de finalizare prevăzut este trimestrul al treilea al anului viitor. 

Până la finalul anului, însă, Petre Daea promite că vor fi plătite fermierilor români despăgubirile pentru culturile afectate de secetă însămânţate în toamna anului trecut. El a recunoscut că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care "seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară". 

Acest lucru se vede și în producția de porumb a României, care este cea mai mică din ultimii 15 ani. Totuși, dă asigurări ministrul, producţia obţinută va asigura consumul intern, estimat la aproximativ 7 milioane de tone, existând şi disponibilitatea pentru export. Altfel stăteau lucrurile în 2021, când potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, România ocupa primul loc în UE atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, care se apropia de 15 milioane de tone. 

În ceea ce priveşte grâul, România a ocupat anul trecut locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu peste 10 milioane de tone, în condițiile în care consumul intern de grâu este estimat la 2,5 - 3 milioane de tone pe an. 

La producţia și suprafața cultivată de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în UE - potrivit datelor Institutului Național de Statistică.