Barometrul de gen, după 18 ani

O Românie dinamică în care percepţiile de gen se schimbă în sensul modernizării, o Românie care încă oscilează între atitudini conservatoare şi progresiste în raport cu temele egalităţii de gen, dar şi o percepere redusă a nevoii de politici privind egalitatea de şanse. Acestea sunt cele mai importante concluzii ale Barometrului de Gen pe 2018, realizat după 18 ani de la primul Barometru de Gen din România în anul 2000. Cel mai recent a fost întocmit la cererea asociaţiei non-guvernamentale feministe Centrul Filia şi surprinde foarte bine schimbarea anumitor mentalităţi, încremenirea în timp a altora şi oscilaţia anumitor atitudini. Cum chestiuni precum violenţa domestică, educaţia pentru sănătate şi reproducere, numărul extrem de mare al mamelor adolescente din România s-au aflat printre temele agendei publice în ultimii ani, Centrul Filia îşi doreşte ca rezultatele acestei cercetări să ducă şi la apariţia unor politici de gen adecvate. 

Andreea Bragă, reprezentanta Centrului Filia, despre contextul în care a apărut Barometrul de Gen şi despre posibile soluţii. 

Andreea Bragă: "Prejudecățile patriarhale cu privire la violență, la victimă, la agresori, dar și lipsa de informare despre violența domestică și dinamica violenței în rândul profesioniștilor din domeniu - polițiști, judecători sau asistenți sociali - limitează accesul femeilor la drepturile lor. De la firul ierbii, aflăm că victimele sunt descurajate chiar de polițiști să depună plângerea penală sau nu știu încotro să le îndrume. Nu vreau să generalizez, nu toți se poartă așa, dar ne dorim să existe cât mai mulți profesioniști sensibili față de problematica de gen, să depășească stereotipurile și prejudecățile cu privire la femei și bărbați și să intervină prompt în cazurile de violență domestică, mai ales când intervenția lor poate face diferența dintre viață și moarte. Suntem în continuare primii în topurile europene despre nașterile în rândul adolescentelor, mortalitate ridicată la naștere, acces redus la servicii de sănătate maternală... Există nenumărate femei care nu ajung niciodată la doctor în timpul sarcinii. De aceea, una dintre soluțiile găsite a fost revitalizarea uneia dintre rețelele de moașe și asistente comunitare care să se ducă ele către beneficiare și să lucreze cu femeile la firul ierbii, în comunitate. Vrem să revitalizăm rețeaua de cabinete de planning familial. Din păcate, există și o rezistență a opiniei publice atunci când vorbim de drepturi reproductive și acces la contracepție. Cred că e cazul să schimbăm lucrul acesta."

În aceste condiţii, prin comparaţie Barometrul de Gen din 2000 şi cel din 2018 evidenţiază apariţia unor schimbări în bine, dar şi a unor atitudini încremenite în timp, cum au fost caracterizate de profesoara universitară şi socioloaga Laura Grunberg. Multe răspunsuri din 2018 sunt contradictorii și vădesc oscilația mentalităților între trecut și prezent, între atitudini tradiționaliste și progresiste. Laura Grunberg despre percepţiile încremenite în timp:

"Și în 2000, și în 2018 sunt foarte mici procentele celor care vorbesc de egalitate sau de un parteneriat în viața privată între bărbați și femei. "Cine face treburile în casă?". Dacă răspunsul predominant ar fi fost "ambii", atunci puteam vorbi de un partneriat privat. Întreaga temă a parteneriatului privat, al echilibrului viață privată/viață profesională, nu pare a fi cunoscută sau nu i se acordă destulă atenție. Dar percepția asta s-a menținut aproape la același nivel în timp. Alte percepții încremenite în timp. Este mai mult datoria femeilor decât a bărbaților să se ocupe de treburile casnice. Procentul celor care susțin asta de aproape de 60%, cam la fel ca în 2000. Și în 2018, și în 2000, cu mici fluctuații, în jur de 80% dintre respondenți consideră că aproape toate treburile casei sunt apanajul femeilor, mai puțin reparațiile."

În acelaşi timp, în anumite privinţe, se observă o schimbare ușoară, dar nesemnificativă. Laura Grunberg: "E adevărat că la întrebarea dacă bărbatul e capul familiei, statistica ne zice că de la 83% în 2000, percepția a scăzut la 70% în 2018. Totuși, e de bine. Dar mie tot nu-mi vine s-o consider o schimbare, căci 70% dintre români e încă foarte mult. La fel în privința părerii "Femeile trebuie să-și urmeze bărbatul". Aici, într-un fel, schimbarea e vizibilă: de la 78% la 65%. Dar mie acest procent tot nu-mi place. Sunt diferențe vizibile, dar procentele sunt încă mari. Mă așteptam ca în 18 ani, lucrurile să se schimbe în mod mai semnificativ."

Totuşi, sunt şi multe aspecte pozitive în Barometrul de Gen pe 2018. Laura Grunberg: "În privința femeii-președintă de țară. În 2000, românilor nu prea le plăcea lucrul ăsta. Dar în 2018, schimbarea e evidentă. Dacă în 2000, 73% dintre respondenți preferau un bărbat președinte, procentul a scăzut până la 43%, deci e vorba de o schimbare fantastică. În privința ideei că "Bărbații sunt  mai capabili decât femeile să conducă", scăderea e semnificativă: de la 54% la 44%. Asta înseamnă că femeile sunt la fel de capabile ca bărbații, unele din ele chiar mai capabile. "Femeile sunt prea ocupate cu treburile gospodărești și nu au timp de posturi de conducere", scădere de la 68% la 44%. "Femeile nu au încredere în forțele lor", în 2000, 43% dintre români credeau asta spre deosebire de 31% în 2018."

Din acest barometru se vede clar că au dat roade eforturile organizaţiilor non-guvernamentale de a creşte conştientizarea nivelului de violenţă domestică şi de susținere a măsurilor legale contra agresorilor şi în beneficiul victimei. 

Laura Grunberg: "Faţă de anul 2000, mult mai multe persoane consideră deja că violenţa domestică nu este doar o treabă privată care trebuie să se rezolve în familie. Dimpotrivă, prima care ar trebui să rezolve aceste chestiuni poliţia. În 2000, 35% considerau că partenerii trebuie lăsaţi să-şi rezolve singuri problemele, iar acum doar 20% cred asta şi plasează pe primul loc poliţia. E o schimbare de mentalitate, iar astea se întâmplă cel mai greu. Deci, eforturile se văd."

Concluzia realizatorilor Barometrului de Gen: România este în plină schimbare, iar percepțiile populației cu privire la rolurile tradiționale ale femeii și bărbatului se diversifică.