Sezonul rece este întotdeauna însoțit de virusuri gripale, iar apropierea sa readuce în prim-planul discuțiilor tema vaccinării.
Sezonul rece este întotdeauna însoțit de virusuri gripale, iar apropierea sa readuce în prim-planul discuțiilor tema vaccinării. Acum, preocuparea este și mai mare, iar întrebărilor obișnuite cărora specialiștii le răspund an de an li se adaugă și cele care derivă din contextul pandemic. Ce se întâmplă în cazul suprapunerii infectării cu SARS-CoV-2 și un virus gripal, de exemplu, mai ales în cazul persoanelor cu comorbidităţi sau din grupele de risc? Influențează noul coronavirus răspândirea virusurilor gripale? Invitată la Radio România, prof. univ. dr. Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, a adus clarificări și a punctat un element pozitiv foarte intresant - în emisfera sudică, unde sezonul rece este pe final, activitatea gripală nu a fost foarte intensă în acest an. La ce să ne așteptăm?
Doina Azoicăi: "Vor fi foarte multe infecţii acute respiratorii banale. Ne putem aştepta la o circulaţie a diverselor virusuri, pornind de la rinovirusuri, de la alte tulpini de coronavirus, care au circulat în fiecare an şi care au dat aşa-zisele răceli banale şi, pe lângă acest lucru, ne aşteptăm să avem şi circulaţie de virus gripal. Foarte interesant - în emisfera sudică, activitatea gripală nu a fost foarte intensă. Aspectul acesta poate să aibă mai multe explicaţii.
Fie că cele două virusuri sunt într-o competiţie şi câştigă cel mai puternic, cel mai "tânăr", cu toate că şi virusul gripal în fiecare an are o altă structură, nu majoră, schimbată, dar este, evident, o altă tulpină faţă de anul anterior.
Ori este vorba de faptul că populaţia a adoptat nişte măsuri de limitare a riscului de infecţie cu un agent patogen respirator, deci purtarea măştii, evitarea aglomeraţiilor şi lucrul acesta s-ar putea să ne aducă un beneficiu vizavi de faptul că e posibil să nu mai avem creştere a numărului de cazuri de infecţie gripală. Dar asta nu înseamnă că nu vom avea cazuri de gripă. În emisfera sudică a predominant, chiar la un nivel scăzut, dar a predominant AH1N1, mai mult decât B-ul, cum a fost în anul anterior."
Dintre virusurile gripale, cele de tip A și B pot da epidemii sau chiar pandemii, tulpinile circulante variind de la an la an. În fiecare primăvară, Organizația Mondială a Sănătății stabilește ce tulpini vor fi folosite în vaccinurile din sezonul următor, printr-un program de predicții și o analiză cât mai exactă a tulpinilor circulante. Virusurile gripale și coronavirusurile sunt familii diferite. În aceste condiții, poate să rezulte din combinarea lor un alt tip de virus? Medicul Adrian Marinescu de la Institutul ''Matei Balş'' din Bucureşti face câteva precizări, inclusiv faptul că pacienţii care se infectează în acelaşi timp cu virusul gripei şi cu noul coronavirus pot dezvolta forme mai severe de COVID-19 și că un vaccin antigripal nu protejează împotriva SARS-CoV-2.
Adrian Marinescu : "Nu există nicio dovadă că este o legătură, virusurile gripale sunt într-un loc, coronavirusurile, familia din care face parte şi SARS-CoV-2, în altă parte. Nu există nicio legătură. Dacă ne vaccinăm antigripal, ne e mai bine prin prisma faptului că nu vom mai face gripă. Din punctul ăsta de vedere, da, ne ajută, dar o legătură directă nu există. Noul coronavirus, deşi nu mai este nou, suferă mutaţii minore în orice moment, chiar şi mutaţii majore. De exemplu, se ştie în momentul de faţă că probabil în SUA şi în Europa vorbim de o variantă virală, care nu este mai agresivă, dar care se transmite cu o mai mare uşurinţă. Ăsta este motivul pentru care vorbim de al doilea val şi de felul în care se întâmplă infectările acum."
Un număr cât mai scăzut de cazuri de gripă înseamnă o presiune mai mică asupra sistemului de sănătate, confruntat cu o pandemie care nu se știe când se va încheia, în condițiile în care încă nu avem un vaccin împotriva COVID-19. Pentru virusurile gripale, însă, există vaccinuri, amintesc medicii, iar vaccinarea este cea mai eficientă măsură de prevenție.
Virgil Musta, şeful secţiei Boli Infecţioase de la Spitalul "Victor Babeş" din Timişoara : "În prevenţia unei afecţiuni infectocontagioase, indiferent care este aceasta, sunt metodele specifice, care sunt vaccinurile, care sunt cele mai bune.
În lipsa acestuia, sunt aceste măsuri de a-ţi păstra o igienă, a te spăla pe mâini, a avea distanţare socială şi a purta mască, şi anumite măsuri generale care sunt foarte, foarte importante şi pe care nu trebuie să le neglijăm. O alimentaţie sănătoasă face ca organismul să fie mai rezistent şi mai bine pregătit în cazul unei infecţii. Stresul se ştie că influenţează imunitatea.
De aceea, este bine ca persoanele să caute să îşi managerieze stresul, pot să ia nişte medicamente antistres, care pot fi medicamente naturiste sau la recomandarea medicilor din domeniu. Pentru că noi am constatat că persoanele care sunt deprimate sau sunt pre-anxioase, au stres legat de boală, şi nu numai, de viaţa cotidiană, au ajuns în forme severe de boală şi aceste două elemente influenţează evoluţia bolii. Apoi, nişte vitamine care să pregătească organismul pentru o oarecare infecţie, de asemenea, sunt binevenite, cum sunt vitaminele din grupul A, D, Zinc, Seleniu.
Apoi, odihna - un organism odihnit este mult mai rezistent decât un organism obosit, tracasat; de aceea, este bine să ne manageriem activitatea de zi cu zi, eforturile pe care le depunem, nu numai fizice, ci şi psihice sau intelectuale, pentru că toate acestea influenţează imunitatea şi, de fapt, bătălia se dă între factorii de agresivitate ai agentului patogen şi factorii de apărare ai organismului."
Este bine să avem o educaţie pentru sănătate mai bună, adaugă Virgil Musta - asta înseamnă, anual, să mergem să ne evaluăm starea de sănătate, să încercăm să ţinem sub control eventualele boli pe care le avem şi să împiedicăm factorii de risc legați de alimentaţie, fumat, poluare - să milităm pentru un aer mai curat.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved