Prevăzută iniţial pentru 29 martie, separarea Marii Britanii de Uniunea Europeană, decisă printr-un referendum în urmă cu aproape trei ani, nu s-a produs încă. Ineditul situaţiei lasă deschisă o listă care cuprinde o multitudine de consecinţe.
Prevăzută iniţial pentru 29 martie, separarea Marii Britanii de Uniunea Europeană, decisă printr-un referendum în urmă cu aproape trei ani, nu s-a produs încă. Ineditul situaţiei lasă deschisă o listă care cuprinde o multitudine de consecinţe. Între timp, la Bruxelles, Comisia Europeană a anunţat că a încheiat pregătirile pentru situaţia din ce în ce mai probabilă a unui Brexit fără acord. Anunţul a survenit în condiţiile în care blocul comunitar a acordat Londrei un termen pentru a-şi rezolva blocajul politic, dar este sceptic că această amânare va da rezultate. În această ecuaţie complicată, în care politicienii britanici sunt văzuţi de mulţi mai degrabă o piedică decât o rezolvare a problemei, nu sunt de neglijat cei cărora le este tot mai clar că ieşirea din blocul comunitar nu este o idee bună şi care au semnat în număr impresionant o petiţie prin care să-şi facă opinia cunoscută.
Analistul politic Cristian Pârvulescu despre cauzele şi consecinţele plecării Marii Britanii din UE: "Brexitul este o absurditate. El nu poate fi folositor Marii Britanii şi orice om raţional înţelege lucrul ăsta. Explicaţiile Brexitului sunt nenumărate. Pe de o parte, o campanie foarte bine orientată, scandalul Cambridge-Analityca ne-a arătat căt de nefaste sunt reţelele sociale şi cum a putut să fie exploatat Facebook-ul pentru a transmite fake-news unor grupuri care au fost mobilizate să voteze pentru părăsirea UE. Deci, pe de o parte reţelele, pe de altă parte trolii ruşi, care au jucat un rol important în difuzarea acestor idei. Din păcate, dependenţa unei bune părţi a publicului de Facebook, pe care îl vede ca un mijloc democratic şi gratuit de comunicare a creat această situaţie. Nu este nici democratic, nu este nici gratuit, dovadă că primele idei care se distribuie pe reţelele de socializare sunt ideile extremiste.
Deci, avem toate acestea, plus nemulţumirea în zona rurală şi marginală a Marii Britanii în raport cu zona urbană. A fost un autentic clivaj rural-urban în care cei din zona rurală, care se vedeau victimele Uniunii Europene, au votat fără să înţeleagă că votează împotriva intereselor lor. Nimeni nu a prezentat consecinţele, spre exemplu situaţia complicată din Irlanda de Nord sau din Scoţia nu au fost niciodată prezentate ca atare. Iar acordul nu poate exista din cauza situaţiei speciale legate de Irlanda de Nord, unde UE a rezolvat un război civil sângeros, care dura de zeci de ani şi care are rădăcini de câteva sute de ani. Şi care nu va putea fi rezolvată în niciun fel odată ce o frontieră reală ar apărea între Irlanda de Nord şi Irlanda. Iar soluţia de compromis care a fost găsită nu este agreată de fundamentaliştii naţionalişti din Camera Comunelor. De aici şi blocajul."
Dincolo de cauzele votului pentru părăsire, avem o situaţie tristă, mai spune profesorul universitar Cristian Pârvulescu. Potrivit acestuia, lumea vorbeşte despre Marea Britanie care a decis, Marea Britanie nu este formată doar din 52% din populaţia sa, care s-a pronunţat pentru ieşire, iar o democraţie ia în considerare întreaga societate: "O problemă complicată nu poate fi redusă la o întrebare DA sau NU, ieşi sau rămâi, pentru că nu ai cum să dai răspunsuri la aceste lucruri. Multe din chestiunile care au apărut în negocieri au apărut fără ca cineva să se fi gândit că se va ajunge aici. Noi avem o teorie în ştiinţa politică, se numeşte neoinstituţionalis, şi care spune că schimbările nu există decât în mod cu totul şi cu totul accidental dacă o instituţie este pusă pe şine. UE este o instituţie care a fost pusă pe şine în 1950, deci ea are în favoarea sa o istorie lungă, de succese şi de eşecuri, dar o istorie, nu a putut să fie în niciun fel deraiată, deci va continua.
Şi mai spune ceva - politicul joacă un rol determinant în raport cu celelalte domenii. Deci, nu socialul, nu economicul, nu culturalul, religia şi aşa mai departe, ci politicul este cel care determină până la urmă totul. În referendumul din Marea Britanie a fost ideea năstruşnică a lui David Cameron că acest referendum pe care l-a vehiculat ca să câştige alegeri naţionale este, de fapt, uşor de depăşit şi că-i va întări poziţia în interior. A fost o eroare. Avem deja nenumărate experimente cere ne arată că referendumul este ocazia pentru o bună parte a electoratului de a-şi manifesta sentimentul de frustrare faţă de clasa politică. Şi asta s-a intâmplat şi în Marea Britanie, a fost o frustrare manifestată. Cameron a ieşit din istorie şi din politică, problema a rămas. Şi totul i se datorează lui, acelui politician care a vrut să folosească un instrument ca să se legitimeze."
Referendumul reduce lucrurile de o manieră îngrozitoare şi mai creează şi această presiune a opiniei publice, spirala tăcerii, cum e numită în sociologie, mai spune Cristian Pârvulescu, care îi face pe cei care sunt mai degrabă contra să nu se exprime şi ca urmare tirania majorităţii să se manifeste şi să distrugă democraţia.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved