Bucureştiul altfel

Astăzi vă invităm să privim Bucureştiul altfel. Nu putem să nu amintim că ne aflăm într-o capitală Europeană, unde ne putem bucura de parcuri, de leisure, dar şi de istorie şi cultură.

Orice persoană ajunsă în Bucureşti a trecut la un moment dat pe bulevarde care poartă nume de rezonanţă şi inevitabil s-a întrebat cine este acea persoană. Aşa că în zonele arhicunoscute din centrul capitalei, cu aglomerația, cu casele vechi și cu tot șarmul specific, prin proiectul "Străzi cu Renume", au fost amplasate plăcuţe care spun povestea profesorilor, artiștilor, oamenilor de știință sau militarilor care ne-au definit istoria. În plus s-a dorit ca toate aceste povești să fie asociate și cu câte un chip realizat de ilustratori contemporani. Pe plăcuţe găsim povestea personalităţilor care au dat numele lor străzilor şi imaginea despre care vorbeam, iar mai multe detalii pot fi aflate la scanarea unui cod QR.  Intenţia este să fie montate plăcuțe informative pe 100 din străzile capitalei.

Şi tot deosebită este o plimbare prin Bucuresti cu Tuk-Tuk-ul (un vehicol cu trei roţi şi motor, care funcţionează în regim de taxi). Iniţiatorii acestei idei ne  propun 80 de minute de experimentare a oraşului altfel. Traseul sugerat porneşte din Piața George Enescu, de la Ateneul Român, grandioasă sală de concerte din centrul oraşului. Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic şi a fost construită între 1886 și 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Plecăm pe Calea Victoriei, primul drum de intrare în oraş, numit în anul construirii sale, 1692, Podul Mogoşoaia şi unde se află multe clădiri impozante, precum Muzeul Naţional de Artă, amenajat în clădirea fostului Palat Regal, clădirea Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi Muzeul Naţional de Istorie a României. Traseul cu Tuk-Tuk-ul continuă către Piaţa Costituţiei, loc din care se poate admira Palatul Parlamentului, cea mai mare clădire administrativă din lume după Pentagon, deschisă vizitatorilor pe timp de zi. De aici se porneşte, mai departe, către Universitate, pe Bulevardul Unirii, luminat de jocul ritmic al fântânilor arteziene. Apoi se poate merge către Arcul de Triumf, ridicat în 1921 - 1922, iar drumul poate continua pe bulevardul Kiseleff, mărginit de foste conace boiereşti, multe astăzi renovate pentru a reînvia frumuseţea bulevardului de altădată. Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de geologie, Muzeul de ştiinţe ale naturii Grigore Antipa sunt repere importante pe harta culturală a capitalei, aflate tot pe acest drum.

Tot în Bucureşti, iubitorii naturii sălbatice pot vizita Delta Văcăreşti. Din 2016, Bucureştiul este prima capitală din Europa care se poate lăuda cu un parc natural urban: 186 de hectare de vegetaţie şi sute de vieţuitoare printre care vulpi, dihori, ţestoase de apă, şerpi, peşti şi multe păsări rare, aproape la fel ca în Delta Dunării. Iar în octombrie anul acesta, a fost deschis Parcul Sticlăriei, o a doua mini-deltă , cu o configurație extraordinară: un mic lac şi o insulă unde, în ultimii 30 de ani, vegetația s-a refăcut singură.

Centrul Vechi invită şi în vreme de pandemie cu baruri sau restaurante cu specific divers. Cazarea se poate face în hoteluri sau apart-hoteluri, pentru toate buzunarele. Iar activităţile culturale, chiar şi restricţionate sunt numeroase şi tentante.