Guvernul de la Bucureşti reacţionează cu măsuri concrete la prevederile noii legi ucrainene a educaţiei, care limitează drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasa comunitate românească din ţara vecină
Măsuri de sprijinire directă a etnicilor români din Ucraina au fost stabilite în şedinţa de miercuri a Guvernului de la Bucureşti, la propunerea ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Noile reglementări consolidează cadrul legal prin care aceştia să beneficieze de sprijin educaţional din partea României, deopotrivă prin alocarea de burse pentru cei care studiază în sistemul de învăţământ de limba română din Ucraina, prin suplimentarea burselor alocate în sistemul de învăţământ românesc şi prin organizarea, cu sprijinul ministerului Educaţiei, de stagii de perfecţionare pentru profesorii din şcolile de limba română din ţara vecină. Numărul beneficiarilor, cuantumul burselor de studiu şi mecanismele de selecţie vor fi stabilite ulterior, prin consultări între reprezentanţii MRP şi asociaţiile românilor din Ucraina, şi aprobate prin hotărâre de Guvern.
Potrivit unui comunicat al Executivului, în scopul promovării şi protejării dreptului de a studia în limba maternă, MRP va continua dialogul bilateral cu partea ucraineană şi cu etnicii români din Ucraina, inclusiv prin intermediul unui mecanism de consultare din care vor face parte autorităţile centrale, locale, asociaţiile româneşti din Ucraina, elevi eminenţi şi profesori. "Totodată, dialogul bilateral cu partea ucraineană continuă, în speranţa că prin dialog şi eforturi coroborate, cele două state vor reuşi să găsească soluţii pentru respectarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din acest stat", se mai arată în comunicat.
Acesta e doar cel mai recent demers al Bucureştiului în încercarea de a atenua efectele noii legi ucrainene a educaţiei, ce limitează drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasele minorităţi etnice. Astfel, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în ucraineană.
Anterior, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologii săi ungar, bulgar şi grec au semnat o scrisoare comună, prin care-şi exprimau îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea noii legi. Ministrul educaţiei, Liviu Pop, a mers la Kiev, pentru a pleda împotriva acesteia. Parlamentul de la Bucureşti a cerut, într-o declaraţie votată unanim, reexaminarea actului normativ şi a avertizat că urmăreşte "cu îngrijorare şi maximă atenţie" evoluţiile generate de prevederile sale. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a decis să-şi amâne, pentru o dată neprecizată, vizita programată luna trecută la Kiev.
Analiştii califică drept absolut legitimă preocuparea Bucureştiului, fiindcă aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved