Business Club - Negocierea Brexitului din perspectiva UE (II)

Problema ieşirii Regatului Unit din UE, hotărâtă prin referendum de cetăţenii britanici în 2016, reprezintă o provocare fără precedent  pentru comunitatea europeană. Negocierea unui acord pentru o despărţire amiabilă este un proces dificil, cu multe capitole care se anunţă complicate. Reţeaua Europeană de Radio Euranet Plus, în care Radio România este membru fondator, a organizat recent o dezbatere cu Michel Barnier, negociator-şef din partea Uniunii Europene pentru ieşirea Marii Britanii din UE.

Din cadrul acestei dezbateri, am prezentat deja, zilele trecute, mai multe elemente legate de cadrul în care se desfăşoară negocierea şi de câteva puncte principale, printre care drepturile cetăţenilor europeni rezidenţi în UK, cele ale britanicilor care trăiesc in UE, precum şi chestiuni legate de libera circulaţie a persoanelor, capitalului şi serviciilor după Brexit. Mergem mai departe. Una dintre preocupările oficialilor europeni şi ale mediului de afaceri din UE ţine de posibilitatea ca, după Brexit, să ne confruntăm, în plan economic, cu promovarea, de către Marea  Britanie, a unor politici de concurenţă neloială.

Michel Barnier : « Este o chestiune foarte importantă, care ar putea viza multe alte subiecte, fie că este vorba de securitatea alimentară, de competitivitatea intreprinderilor, de toate riscurile de dumping pe care le presimţim sau de care ne temem privitor la Brexit. În viitoarea relaţie cu Marea Britanie, nu suntem de acord să acceptăm să existe, în imediata noastră vecinătate, o ţară mare care să ducă o politică de dumping fiscal, de dumping în domeniul mediului înconjurător sau în plan social, împotriva drepturilor consumatorilor. Vom pune această problemă în mod clar, pentru a duce aceste negocieri pe baze corecte, ţinând cont de regula jocului, pentru a evita riscurile de dumping, de concurenţă fiscală sau de atingere a drepturilor noastre, atât pentru serviciile financiare, cât şi pentru celelalte. Vorbind despre serviciile financiare - care reprezintă un subiect important pentru Londra, cel mai mare centru financiar al Uniunii Europene, care va rămâne, chiar şi după ieşirea din Uniune, un mare centru financiar - este clar că, după părăsirea Pieţei Unice, instituţiile financiare britanice îşi vor pierde ceea ce numim « paşaportul financiar », deci nu se vor mai regăsi în aceeaşi situaţie decât dacă îşi vor instala o parte a activelor şi serviciilor lor aici, la noi, în Uniunea Europeană ».   

Realitatea Brexitului şi votul popular care a dus la acest proces generează însă şi noi provocări pentru Uniunea Europeană. Michel Barnier exprimă, la microfonul dezbaterii organizate de Reţeaua Europeană de Radio Euranet Plus, câteva dintre întrebările care se prefigurează deja : « Cum să reformăm Uniunea Europeană ? Cum să reconciliem cetăţenii cu Europa atunci când se simt îndepărtaţi, cum să tragem învăţăminte din Brexit… Când atâţia oameni au votat împotriva Europei, împotriva mondializării, pentru că Europa nu îi protejează îndeajuns, trebuie să învăţăm ceva!

Şi ceea ce observ este că liderii europeni, precum Jean-Claude Juncker, în discursul său despre starea Uniunii, sau preşedintele Macron şi doamna Merkel au inceput să vină cu răspunsuri. Comisia Europeană a făcut propuneri, care sunt pe cale de a se concretiza, pentru apărarea europeană, pentru securitatea externă, pentru un fond de apărare, pentru o cooperare structurată pe chestiunile privind apărarea. Apoi, avem fondul Juncker, cu investiţii de nivelul a 500 de miliarde de euro, pentru a crea infrastructuri comune, pentru a investi în viitor… Toate acestea reprezintă primele răspunsuri. Ne vor mai trebui şi altele… ».

Cum răspunde însă Uniunea Europeană curentelor eurosceptice care câştigă din ce în ce mai mult teren în plan continental? « Este clar deja, pentru mulţi britanici şi, în orice caz, pentru mulţi europeni, şi va fi din ce în ce mai clar, că cea mai bună relaţie cu Uniunea Europeană este din poziţia de a fi membru al Uniunii. Şi că atunci când ai ieşit din Uniune, nu mai ai aceleaşi drepturi şi aceleaşi oportunităţi ca atunci când eşti in interior.  Asta va fi foarte clar, la finalul acestei negocieri. Este mult mai complicat decât se crede. În ziua în care britanicii părăsesc Uniunea Europeană – pentru ca este alegerea lor, nu a noastră – părăsesc 750 de acorduri internaţionale.

Părăsesc Europolul, deci securitatea internă, părăsesc Euratomul, deci gestiunea materialelor fisibile şi nucleare, părăsesc acorduri comerciale… Acestea sunt consecinţele Brexitului, iar toate aceste consecinţe nu au fost explicate anterior. Cred că această negociere trebuie privită cu atenţie, în mod obiectiv, de toţi cei care ar avea aceleaşi idei. Dar atenţie!… Modul potrivit de a răspunde, în această dezbatere, nu este de a ne ascunde, ci de a merge la vedere, de a deschide o dezbatere, de a combate demagogia prin democraţie…

De a nu ezita să recunoaştem că, uneori, Bruxelles-ul n-a avut dreptate.  Că s-au făcut greşeli, că am avut uneori prea multă birocraţie, contra căreia, dealtfel, echipa Juncker este pe cale să lupte. Că am făcut, deasemenea, greşeala de a merge prea mult pe linia ultraliberalismului, a dereglementării, ceea ne ne-a slăbit în momentul crizei financiare. S-au făcut greşeli care trebuie corectate, sunt reforme care trebuie făcute, dar trebuie, deasemenea,  dezbătut  cu cetăţenii… Aceştia sunt îngrijoraţi, dar şi interesaţi de Europa. Peste tot. Trebuie răspuns acestei îngrijorări şi acestui interes prin dezbatere publică ».