Cadrul Financiar Multianual post 2020 şi România

Printre priorităţile celei mai recente reuniuni informale a Consiliului European care a avut loc la Bruxelles, către sfârşitul lunii februarie, s-a aflat şi viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020. Discuţiile liderilor europeni s-au concentrat în principal pe calendarul procesului de negociere, pe priorităţile politice care vor contura arhitectura viitoare a bugetului UE şi pe dimensiunea acestuia după 2020.

Comisia Europeană şi-a propus ca negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual să se încheie până la alegerile europene din mai - iunie 2019. În aceste condiţii, pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020 prezintă o importanţă aparte, fiind unul dintre principalele dosare pe care Bucureştiul le va gestiona pe durata mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, în prima jumătate a anului 2019.

Iuliu Winkler, europarlamentar din partea României, membru al Grupului Partidului Popular European şi vicepreşedinte al Comisiei pentru comerţ internaţional (INTA) a Parlamentului European, ne dă detalii despre principalele tendinţe care vizează viitorul Cadru Financiar Multianual: "Există mai multe scenarii despre viitorul cadrului multianual după 2020 şi aceste scenarii sunt mai degrabă negative pentru România şi pentru statele din Europa Centrală şi de Est. Există un scenariu conform căruia regiunile ar beneficia de finanţări mai puţine pentru că bugetul va scădea odată cu Brexitul, iar această scădere, nefiind compensată, evident că rezultă scăderi bugetare. Există un scenariu foarte dur care vorbeşte despre faptul că finanţarea proiectelor de dezvoltare regională ar trebui să fie legată cumva de performanţele în domeniul reformei justiţiei şi statului de drept, de respectarea principiilor statului de drept, lucru care, cu siguranţă, ar pune probleme în cazul multora dintre statele central şi est europene. Există un scenariu cu privire la nevoile bugetare, care nu sunt doar cele legate de scăderea prin Brexit, dar şi cele legate de nevoia de resurse financiare suplimentare în legătură cu provocările migraţiei şi în legătură cu noua politică de apărare a Uniunii Europene, respectiv cu politica de vecinătate. Toate aceste noi provocări sunt de natură să ducă la scăderi de finanţare".

Mai mulţi demnitari români de înalt nivel, inclusiv preşedintele Klaus Iohannis, au precizat că, pentru România, principalele priorităţi în negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual sunt reprezentate de politica de coeziune şi de politica agricolă comună. Cum trebuie procedat însă pentru ca obiectivele României de menţinere sau chiar creştere a fondurilor pentru aceste capitole sa fie atinse? Iuliu Winkler, europarlamentar: "Noi trebuie să fim foarte prezenţi în săptămânile şi lunile care urmează. Guvernul trebuie să fie prezent în discuţiile cu Comisia Europeană, diplomaţia română trebuie să fie foarte prezentă în Consiliu, pentru că, până la urmă, multe decizii se iau în Consiliul European. Deasemenea, noi, în Parlamentul European, trebuie să venim cu argumente legate de politica de dezvoltare regională, care este cea mai importantă politică de investiţii, de faptul că ea are un efect multiplicativ. Acest efect a fost demonstrat, în ultimii ani, de aplicarea politicii de dezvoltare regională. Trebuie să luptăm însă şi cu o situaţie dezavantajoasă, şi anume faptul că România solicită finanţare mai consistentă, România solicită un viitor pentru politica de coeziune, dar în acelaşi timp România este codaşă la absorbţia de fonduri europene. Avem deci probleme, şi acest argument al eficienţei fondurilor, respectiv al ineficienţei în cazul României, este un argument ucigător pentru noi. Deci, trebuie să facem, acasă, tot ce este posibil, respectiv Guvernul, regiunile, consiliile judetene, toţi actorii implicaţi în utilizarea fondurilor coeziune şi de devoltare regională în aşa fel încât să putem, în 2018, să majorăm spectaculos, semnificativ coeficientul nostru de absorbţie. Astfel, vom căpăta argumente. Eu cred că vom putea, împreună cu aliaţii pe care trebuie să ni-i apropiem - pentru că interesul nu este doar al României, este un interes comun al ţărilor din Europa Centrală şi de Est, până la urmă - şi cu o politică mai sinceră, mai eficientă şi cu mai mult dialog, să evităm toate aceste pericole care ameninţă viitorul CFM şi deci viitorul României. Să ajungem deci într-o situaţie în care, şi după 2020, să ne putem baza pe finanţarea proiectelor de dezvoltare regională".

Mai menţionăm că, până în luna mai a acestui an, Comisia Europeană va înainta o propunere oficială privind următorul buget pe termen lung al Uniunii.