În ultimii ani, interesul pentru vechile reședințe nobiliare din România a crescut.
În ultimii ani, interesul pentru vechile reședințe nobiliare din România a crescut. Fie că e vorba de numărul din ce în ce mai mare de curioși ce pleacă să străbată satele în căutare de vechi conace sau de antreprenori care încep aventura de a readuce astfel de clădiri la frumusețea de altădată, se poate observa un curent din ce în ce mai amplu de redescoperire a reședințelor nobiliare extraurbane. Există în România peste 300 de astfel de monumente, aflate pe lista monumentelor de patrimoniu. Dintre acestea, vom încerca să ajungem la câteva castele mai puțin promovate sau cunoscute.
În primul rând, foarte aproape de București, avem palatul de la Florești, de lângă Ploiești, spune Irina Leca, istoric de artă. "A fost construit de nababul Cantacuzino, după planurile lui Ion Berindei. Este un frumos exemplu de arhitectură de început de secol XX, care, deși azi e în ruină, este un obiectiv cât se poate de pitoresc și cât se poate de viu. Proprietarii actuali încearcă să-l revitalizeze și organizează acolo foarte multe evenimente culturale, cel mai important fiind concursul hipic Kapatia Horse Trials."
În estul României, puteți vizita Castelul Sturdza, de la Miclăușeni. Acesta vorbește despre istoria familiei nobiliare Sturdza. Sebastian Marcoci, ghidul castelului.
"Aici e o poveste frumoasă. George Sturdza și Maria Ghica, construiesc un castel, pe structura vechiului conac, în stil neogotic. Este un lucru deosebit pentru zona noastră. Construcția a durat circa 24 de ani. El este pictat la interior în stil art nouveau. Maria Ghica se naște la Istanbul. Acolo învață să picteze miniaturi. Tot acolo a învățat și limba engleză și s-a căsătorit în 1869 cu George Sturdza. După nuntă, cei doi întreprind o călătorie în Occident, prin Germania, Franța și Austria. La întoarcere decid să transforme conacul lor în castelul Miclăușeni.
Domeniul familiei Sturdza are trei componente esențiale: un parc dendrologic de 30 de hectare, mănăstirea și castelul. Avem componenta spirituală, cea culturală și cea naturală. Noi am continuat cumva dorința familiei Sturdza de a crea aici evenimente culturale și educative. Unele dintre anexe au fost transformate în pensiune, având cam 50 de locuri de cazare. În castel avem o maximă. "Acolo unde este liniște și pace, domnește armonia." Cam asta caută turiștii străini la noi, în România."
Ne continuăm călătoria alături de Irina Leca, istoric de artă, și ajungem la Castelul Cuza de la Ruginoasa, aflat la scurtă distanță de Miclăușeni.
"Este, la fel, un exemplu frumos de arhitectură neogotică, într-un parc dendrologic superb, un castel restaurat de curând, care adăpostește Muzeul Cuza. Aici, vizitatorii pot afla mai multe despre istoria domnitorului român și, mai ales, despre Elena Cuza, cea care a locuit în castel. Trecând ușor spre Transilvania, ne vom opri la 30 de km de Sighișoara, unde găsim castelul din Criș. Istoria acestuia începe în secolul al XV-lea, conform arheologilor, un exemplu superb de arhitectură renascentistă.
Este unul dintre cele mai autentice și pitorești care se găsesc acum în Transilvania. Deși nu este cunoscut de către publicul larg, este deschis turiștilor de foarte multă vreme și se află în plin proces de restaurare. Este și acesta administrat de o fundație care oferă tururi ghidate dezvăluind istoria castelului, dar și a satului săsesc în care se află acesta.
Avem în România câteva zeci de castele reprezentative, însă lista este mult mai mare. Irina Leca.
"Vorbim de Bran, Peleș, Pelișor, castelul Cantacuzino de la Bușteni. Topul este destul de mare, iar un circuit al acestor obiective ar fi cât se poate de fezabil și de atrăgător. De asemenea, foarte interesant este că, așa cum francezii au și ei Valea Loarei, avem și noi două cursuri de apă, care au în stânga și în dreapta lor o salbă întreagă de castele.
Pe Valea Mureșului, de la Toplița până la ieșirea din țară, există zeci de castele, unele se pot vizita și sunt foarte frumoase, altele sunt în stare mai puțin bună. Peste Carpați, avem Valea Trotușului. La Dărmănești, Dofteana, Comănești, există foste reședințe nobiliare cât se poate de pitorești și foarte interesante."
Faptul că în partea central-nordică a României, în județul Mureș, veți găsi multe castele de poveste ne este confirmat și de Sanda Vițelar, consilier de comunicare și mass media la Consiliul Județean.
"La 13 km de Sighișoara, vă așteaptă satul tipic săsesc Criș, unde se află castelul Bethlen, reprezentativ pentru stilul renașterii transilvane, construit între secolele XIV și XVIII. Dar puteți porni și către Valea Gurghiului și pitorescul castel de vânătoare de la Lăpușna. Dacă alegeți Valea Mureșului, în localitatea Brâncovenești, vă așteaptă Castelul Kemény, construit de familia cu același nume, aproape de DN 15 Reghin-Toplița.
Județul Mureș este renumit pentru castelele și conacele de odinioară. Multe dintre ele se află în stadiul de renovare, dar oferă posibilități de a petrece timpul liber. În zona de câmpie, spre Cluj Napoca, putem face un popas la un alt castel important, la Zau de Câmpie, castelul Ugron, cunoscut și sub numele de Castelul Calendar. Are 365 de ferestre, patru turnuri, la fel ca numărul anotimpurilor, 52 de camere, câte sunt săptămânile dintr-un an, 7 terase, cât zilele săptămânii și 12 holuri, care reprezintă lunile anului. Aici puteți găsi o poveste de dragoste sub semnul căreia a și fost construit castelul, o dragoste neîmplinită între proprietarul castelului și o prințesă rusă."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved