Centristul Emmanuel Macron, lider al unei mişcări înfiinţate cu doar un an în urmă - En Marche! - şi Marine le Pen, reprezentanta Frontului Naţional, de extremă dreaptă, se vor confrunta în turul al doilea al prezidenţialelor din Franţa.
Centristul Emmanuel Macron, lider al unei mişcări înfiinţate cu doar un an în urmă - En Marche! - şi Marine le Pen, reprezentanta Frontului Naţional, de extremă dreaptă, se vor confrunta în turul al doilea al prezidenţialelor din Franţa. Scrutinul din 7 mai va marca, astfel, o premieră - absenţa reprezentanţilor dreptei conservatoare şi ai stângii socialiste. Explicaţia analiştilor pentru această situaţie este simplă - survine pe fondul unei campanii electorale confuze, într-o Franţă în care partidele tradiţionale funcţionează destul de prost, aşa cum se întâmplă, de altfel şi în restul Europei, şi într-un moment în care în lumea occidentală europeană au loc profunde transformări, pentru că instituţiile au rămas oarecum în defazaj faţă de evoluţiile politice şi faţă de evoluţia societăţii.
"Vreau încă de pe acum să construiesc o majoritate pentru a guverna şi a transforma lucrurile", declara la scurt timp după aflarea rezultatelor primului tur de scrutin, cel mai bine plasat dintre candidaţi, Emmanuel Macron. "Aceasta va fi compusă, preciza el, din chipuri noi, din noi talente, şi oricine îşi poate găsi locul în ea. Nu-i voi întreba pe cei care mi se alătură de unde vin, ci dacă sunt de acord cu reînnoirea vieţii noastre politice, cu asigurarea vieţii francezilor, cu eliberarea energiilor pe piaţa muncii, astfel încât fiecare să poată progresa în sânul societăţii, indiferent de unde vine, dacă sunt de acord cu redinamizarea construcţiei europene."
Situându-se la polul opus în ceea ce priveşte poziţia faţă de Europa, Marine le Pen şi-a continuat campania electorală spunându-le francezilor că se află în faţa unei oportunităţi istorice. "Pentru că, spune ea, marea miză a acestor alegeri este mondializarea fără reguli, care ne pune în pericol civilizaţia. Francezii au de făcut o alegere simplă - fie continuăm pe aceeaşi cale, fără frontiere şi fără protecţie, a cărei consecinţă sunt delocalizarea locurilor de muncă, concurenţa internaţională neloială, migraţia în masă, libera circulaţie a teroriştilor, fie alegem Franţa cu frontiere care ne protejează locurile de muncă, puterea de cumpărare, securitatea şi identitatea naţională."
Analizând rezultatele primului tur de scrutin, Valentin Naumescu, conferenţiar doctor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, consideră că, în primul rând, este vestea bună a calificării cadidatului proeuropean Emmanuel Macron în turul al doilea, acesta urmând să fie, foarte probabil, ales pe 7 mai drept viitorul preşedinte al Republicii Franceze: "Prin această nouă preşedinţie Franţa va rămâne angajată în UE şi în liniile mari ale democraţiei liberale. Aceasta este vestea bună. La o privire mai atentă, însă, observăm că cele două mari partide tradiţionale ale Franţei postbelice, republicanii şi socialiştii, au pierdut suportul popular, suportul democratic, nereuşind, pentru prima dată în istoria celei de-a 5-a republici, să-şi califice candidaţii în turul al doilea. Acesta este un semn că asistăm la un anumit tip de polarizare politică, pe o nouă axă. Dacă până acum axa polarizării politice era centru-dreapta - centru stânga, cu extreme sub 10% şi cu partide de centru nesemnificative, iată că asistăm la o spectaculoasă schimbare a faliei politice după aliniamentul extreme - centru. Şi este vorba tot de o polarizare politică şi ideologică, de seturi diferite de valori, dar această creştere a extremelor, a populiştilor, a mişcărilor naţionaliste antieuropene, fie ele de dreapta sau de stânga, au alimentat, aşa cum era firesc, şi o reacţie a majorităţii raţionale, decente, a corpului democratic francez grupat în jurul centrului. Deci, este o nesperată şansă acordată centrului politic liberal, proeuropean, de a se reinventa, practic, politic şi de a intra într-o competiţie, sperăm câştigătoare, împotriva extremei drepte franceze."
Ascensiunea sau consolidarea extremismului produce reacţia firească de mobilizare la vot a unei majorităţi raţionale, decente, echilibrate, care doreşte să-şi apere valorile, mai spune Valentin Naumescu: "Nu sunt într-atât de optimist să spun că valul populist antieuropean a trecut. Nu a trecut, este la cel mai mare nivel din istoria postbelică a Europei, dar, din fericire, nu formează încă o masă critică în stare să câştige alegerile. Aceasta este partea plină a paharului." Potrivit lui Valentin Naumescu, acesta poate fi considerat cel mai important semnal al prezidenţialelor din Franţa, faptul că o parte importantă, şi din fericire încă majoritară a societăţii franceze, doreşte să-şi apere valorile - aşa cum au făcut-o şi olandezii, pe 15 martie, când procentul numărul celor care s-au mobilizat la vot a fost unul exemplar, de 83%. La primul tur al alegerilor din Franţa, pe 23 aprilie, rata de participare a fost de aproape 80%. Sunt exemple de angajare politică, de responsabilitate, şi toate lucrurile acestea ne arată că încă bătălia nu este pierdută, crede Valentin Naumescu. Cert este că date fiind miza şi contextul internaţional, prezidenţialele de acum din Franţa sunt poate între cele mai importante din ultimele decenii, francezii nealegându-şi doar un preşedinte, ci drumul pe care va merge ţara lor şi Uniunea Europeană în viitor.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved