Există patru posibile abordări în combaterea dezinformării în Uniunea Europeană, în mediul online, se arată într-un articol publicat în numărul din iunie 2020 al revistei academice Romanian Journal of European Affairs.
Există patru posibile abordări în combaterea dezinformării în Uniunea Europeană, în mediul online, se arată într-un articol publicat în numărul din iunie 2020 al revistei academice Romanian Journal of European Affairs. Fiecare dintre acestea, de la autoreglementare și co-reglementare, la reglementarea directă și soluțiile bazate pe public, prezintă avantaje și dezavantaje specifice.
Flavia Durach, Alina Bârgăoanu și Cătălina Nastasiu, autoarele articolului, în urma unei analize riguroase, argumentează în favoarea aplicării modelului co-reglementării. Această soluție ar permite depășirea incoerenței normative din acest moment, caracterizată prin măsuri soft adoptate la nivel comunitar și instrumente mai degrabă hard în unele state membre, mutând astfel centrul de greutate decizională la nivel european.
Mai mult decât atât, dezinformarea nu trebuie definită exclusiv ca o denaturare a adevărului, ci și ca o intensificare artificială a sentimentelor cetățenilor cu privire la anumite subiecte, denaturând astfel spriritul participării civice. În acest sens, este necesară o abordare complexă, holistică, în procesul combaterii dezinformării în mediul online.
Textul integral al articolului poate fi accesat online la
http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/05/RJEA_vol.20_no.1_June-2020_Article-1.pdf.
(Ionuț Mircea Marcu, Expert Institutul European din România)
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved