Absolvent al Academiei de Artă din Iaşi în 1939, Constantin Antonovici părăseşte anul următor ţara, lucrând şase luni în atelierul lui Ivan Mestrovici, la Zagreb.
Absolvent al Academiei de Artă din Iaşi în 1939, Constantin Antonovici părăseşte anul următor ţara, lucrând şase luni în atelierul lui Ivan Mestrovici, la Zagreb. În toamna anului 1941, este admis la Akademie der Bildenden Kunste din Viena, pentru ca, în 1947, să se stabilească la Paris, unde îl cunoaşte pe Brâncuşi, în atelierul căruia petrece patru ani. În 1951, emigrează în Canada şi în 1954, se stabileşte la New York, devenind cetăţean al Statelor Unite în 1959. Criticul Mihai Plămădeală ne vorbeşte despre arta lui Constantin Antonovici şi despre şansa sculptorului de a întâlni artişti celebri: "Motivul bufniţei apare recurent în creaţia lui Antonovici, de fapt, el este şi cunoscut drept "sculptorul bufniţelor". Faptul că a stat patru ani alături de părintele sculpturii moderne nu avea cum să treacă fără a lăsa urme în conştiinţa lui Antonovici. Dar, cum afirma cândva Brâncuşi, în urma marilor arbori, nici iarba nu creşte. Documentul semnat de Constantin Brâncuşi la 9 mai 1951 în care scrie "Subsemnatul atestă că domnul Constantin Antonovici are mult talent la sculptură şi o lucrează cu înverşunare" este atipic şi nu cred că poate sta în picioare privind recunoaşterea sau omologarea. Altfel, nici o influenţă din gândirea lui Brâncuşi în creaţia lui Antonovici, din punctul meu de vedere. Antonovici este un sculptor animalier. Este, de asemenea, un sculptor care şi-a căutat maeştri, iar în atelierele pe care le-a frecventat a căutat să afle, să înveţe, să se desăvârşească. Important este că nu l-a copiat pe Brâncuşi, a refuzat pastişa, iar aceasta este o dovadă de bun simţ, de bun simţ şi de măsură, fapt care este demn de luat în consideraţie."
Cele mai importante expoziţii şi creaţii purtând semnătura Constantin Antonovici sunt trecute în revistă de criticul Mihai Plămădeală: "Expoziţiile mai importante ale lui Constantin Antonovici au fost organizate în câteva galerii din Paris. Le-aş aminti şi pe cele din Galeria Corcoran Arts din New York, de asemenea, a expus şi la Philadelphia. În palmaresul său am putea menţiona şi premiul decernat de Accademia Italia. Una dintre lucrările expuse este statuia monumentală realizată pentru mormântul episcopului William T. Manning. În România, sculptorul realizase un bust al lui Voltaire şi altarul catedralei din Jimbolia, nu ştiu dacă acestea sunt înregistrate în patrimoniu. Lucrările semnate de Antonovici se găsesc mai ales în colecţii private, dar multe dintre ele apar şi în galerii din SUA."
O carte-catalog care ne introduce în universul artistic al lui Constantin Antonovici a fost realizată de Doina Uricariu în colaborare cu Vladimir Bulat. Volumul intitulat, "Antonovici: 1911-2002: Sculptor on Two Continents" / "Sculptor pe două continente", este ediţie bilingvă, engleză-română, şi a apărut la Universalia Publishers USA. Mihai Plămădeală, critic de artă: "Primul merit al monografiei redactate de Doina Uricariu şi Vladimir Bulat, cu largul concurs al lui Steven Benedict, este că îşi propune să aducă acasă un sculptor internaţional de origine română, puţin cunoscut publicului larg. Cartea, în fapt un catalogue raisonne, face posibilă într-o primă fază cunoaşterea vieţii şi a activităţii sculptorului Constantin Antonovici, căruia ar fi salutar ca posteritatea să-i acorde un loc în arta românească, în deplină cunoştinţă de cauză cu arta sa. Până atunci, în carte, care rămâne principalul instrument de cunoaştere a lui Constantin Antonovici în ţara noastră, se disting trei niveluri de abordare. Cel al biografiei artistice, cel al prezentării operei, şi, în fine, al relaţionării cu nume celebre şi curente recunoscute la nivel internaţional. Este discutabil dacă există legături între bufniţele lui Antonovici şi Picasso, Henry Moore sau Juan Miro. Dincolo de acest aspect, Antonovici este unul dintre sculptorii care merită şi trebuie să fie cunoscuţi în România. "
Chiar dacă motivul central al operei sale a fost bufniţa, pe care a reprezentat-o în diferite înfăţişări şi ipostaze, Constantin Antononici a realizat şi alt gen de creaţii, precum crucea de piatră de doi metri înălţime aflată pe faţada de vest a catedralei newyorkeze St. John The Divine, de pe Amsterdam Avenue. De asemenea, Constantin Antonovici este autorul bustului preşedintelui Dwight Eisenhower, aflat la Casa Albă.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved