Crăciun şi Revoluţie

Revoluția Română anticomunistă din decembrie 1989 a izbucnit la Timișoara, la 15 decembrie. Starea de tensiune din întreaga țară era ținută sub control de un aparat represiv și o societate lipsită de cele mai elementare drepturi ale omului. În întreaga Europă de Est, comuniștii cedau puterea, mai mult sau mai puțin pașnic, inventându-se, atunci, termenul de refoluție, o combinație de revoluție și reformă. Numai în România, însă, lucrurile au mers pe cale grea, sângeroasă. Nicolae Ceaușescu făcea tot posibilul să nu se schimbe absolut nimic, ca țara să rămână în aceeași formulă înghețată de dictatură stalinistă. La Timișoara s-a produs scânteia care a declanșat revolta populară care a dus la căderea lui Ceaușescu și a regimului comunist. La 22 decembrie 1989, populația revoltată din București l-a alungat pe dictator, care a fugit in extremis, cu un elicopter ce a decolat cu greu de pe sediul central al Partidului Comunist, singurul din România de atunci, conducător al întregii societăți. La scurt timp, însă, fuga haotică a soților Elena și Nicolae Ceaușescu a încetat, ei fiind arestați de miliția ce trecuse de partea revoluției anticomuniste. Pentru siguranță, cei doi lideri comuniști ai României au fost predați armatei. 

În ziua de 25 decembrie, a avut loc un proces sumar și cei doi, Elena și Nicolae Ceaușescu, stăpânii de până atunci ai Românei, au fost executați în grabă. Din acel moment, nu se mai putea merge înapoi, ci, cu greu și cu mari eforturi, românii au refăcut democrația, societatea pluralistă și economia de piață. În acele momente, puțini și-au dat seama că 25 decembrie este chiar ziua în care românii, creștini ortodocși, sărbătoresc Crăciunul, ziua luminată a Nașterii Domnului. Ca orice regim comunist, și cel din România a fost unul ateu, chiar împotriva bisericii. În ultimul timp, invocând sistematizarea comunistă a orașelor, multe biserici, cu o istorie copleșitoare, au fost demolate. Chiar Casa Poporului și Bulevardul Victoria Comunismului, construcții uriașe, monstruoase, inspirate de megalomania regimurilor comuniste din China și Coreea de Nord, s-au ridicat pe distrugerea unor biserici și mănăstiri. În comunism, sărbătorile religioase, inclusiv Crăciunul, nu erau sărbători oficiale, se lucra în toate unitățile societății comuniste, pentru a oculta specificul acestei zile. Iar Crăciunul, sărbătorit mereu pe 25 decembrie, putea să cadă în orice zi a săptămânii, spre deosebire de Paști, care vin mereu într-o duminică. 

În 1989, românii au sărbătorit primul Crăciun liber, într-o state de incertitudine, pe străzi se trăgea haotic, un inamic nevăzut și nici până astăzi aflat crea o tensiune teribilă iar la televiziunea eliberată de propaganda comunistă se promitea un film de groază, judecarea și executarea Ceaușeștilor. Mulți nu știau sau uitaseră de Crăciun, colindele se mutaseră de Revelion, Moș Crăciun fusese înlocuit de Moș Gerilă, care tot de Revelion venea. Tot atunci se împodobea și bradul și tot atunci, de Revelion, se dădea liber de la slujbă și se băgau pe piață portocale sau chiar banane. Executarea Ceaușeștilor în ziua în care se sărbătorea Crăciunul, în 1989, a fost privită diferit. Unii cred că a generat un blestem ce a dus la toate lucrurile care au mers prost în deceniul tranziției, ultimul din secolul XX. Alții cred că a fost pedeapsa pentru cei care au demolat biserici și au încercat să distrugă credința oamenilor. După 32 de ani, când avem generații în plină  activitate care nu au trăit acele vremuri, vedem că nebunia comunistă a fost uitată, iar Crăciunul este un eveniment excepțional, din ce în ce mai important pentru societate, cu toate pașnicele și consumatoristele sale excese, dar și cu spiritul caracteristic. Copii copiilor de acum 32 de ani nu înțeleg mare lucru din trauma comunistă a României, semn clar că s-a vindecat, în schimb, trăiesc din plin frumoasele zile de Crăciun, îl așteaptă pe Moș cu daruri, descoperă tradiții și obiceiuri pe care comunismul nu a reușit să le distrugă, învață cântece și colinde, și, așa cum spun ele, nu uită să fie buni. 

Primul Crăciun liber, cel din 1989, când Revoluția anticomunistă a organizat judecarea și executarea Ceaușeștilor, a închis acest capitol negru, a trimis toată povestea în manualele de istorie și a lăsat normalitatea să ne invadeze viața și simțurile. În 1989, la 25 decembrie, s-a încheiat Revoluția și a înviat Crăciunul