România se află pe locul al cincilea în Europa din punct de vedere al suprafeţei de teren cultivată cu viţă de vie şi între primii şase producători de vin de pe continent.
România se află pe locul al cincilea în Europa din punct de vedere al suprafeţei de teren cultivată cu viţă de vie şi între primii şase producători de vin de pe continent. Feteasca Regală este soiul care ocupă cele mai mari suprafeţe, fiind urmat de Merlot şi Feteasca Albă. Sunt soiuri pe care le puteţi degusta în vizite turistice la cramele româneşti. Există chiar şi un program dedicat atât cunoscătorilor, cât şi acelora curioşi să guste din vinul românesc: Drumul vinului. Vom afla astăzi cum se desfăşoară o experienţă de o zi, de două zile sau chiar un sejur întreg cu tururi prin cramele româneşti.
Adrian Voican, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Turismului Prahova, spune că drumul vinului este un concept frumos, pentru a vinde programe turistice interesante: "E bine să mergem cu un grup organizat, să apelăm la o agenţie de turism care face astfel de excursii sau oferă aceste experienţe de o jumătate de zi, de o zi sau de două zile. De exemplu, plecăm din Bucureşti şi ajungem la Ploieşti - Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Tohani. Este zona noastră, numită generic Dealu Mare, patria vinurilor roşii din România. Pe drum, întâlnim şi obiective turistice. De exemplu, Conacul Bellu sau Muzeul Crama 1777, Mănăstirea Vărbila sau Mănăstirea Jercălăi. Însă punctul principal de interes va fi reprezentat de crame: Crama Basilescu, Conacul Urlăţeanu, Domeniile Dealu Mare, Cramele Rotenberg, Crama Budureasca şi altele. Sunt destul de multe. În ultimul timp, sunt bine puse la punct, cu specialişti oenologi, cu producători de vinuri de valoare. Feteasca neagră este regina vinurilor roşii în Prahova, dar şi Merlot sau Cabernet şi multe soiuri de vinuri, dar şi albe, roze. Acestea pot fi vinificate în mai multe variante. Toate sortimentele sunt realizate într-o manieră deosebită."
Conacul Bellu, la care vă puteţi opri a aparţinut familiei nobiliare cu acelaşi nume şi a fost donat statului român în anul 1926. În prezent muzeu, conacul adăposteşte obiecte de artă plastică şi decorativă, etnografie, dar şi icoane şi arme din secolele al XVIII-XIX. Mănăstirea Vărbila şi Mănăstirea Jercălăi au fost ridicate ambele acum mai bine de două secole şi au o arhitectură interesantă. Dacă Mănăstirea Vărbila e construită respectând arhitectura tipică din sud, a Ţării Româneşti, Mănăstirea Jercălăi are turlă înaltă, din lemn şi o arhitectură caracteristică mănăstirilor transilvănene. Aşadar, în drumul spre cramele din Prahova, merită să vă opriţi aici. Însă cine sunt cei care au deschis cramele?
"Sunt oameni pasionaţi, care şi-au lăsat afaceri de succes în alte ţări şi au venit în România. De exemplu, la una dintre cramele din judeţul nostru, un specialist IT, venit din America s-a stabilit în Ceptura şi şi-a construit acolo o cramă atipică, în care tehnologia e exclusă, iar totul se lucrează natural, ca acum 100 de ani, folosind gravitaţia, fără a se recurge la tehnici mecanice. Programele nu se adresează turismului de masă. De obicei, sunt grupuri mici, care vin cu maşini proprii sau chiar cu bicicleta. Dealurile de acolo sunt extrem de frumoase. Dacă le vizitezi vara, primăvara, toamna, senzaţia este extraordinară. Cicloturismul a devenit foarte apreciat. Dacă îmbinăm turismul gastronomic şi oenologic cu cicloturismul, putem avea o combinaţie inedită şi de neuitat. E foarte frumos de mers toamna. Atunci nu se va sta doar într-o sală în care se vor depăna poveştile vinului, ci se va merge chiar prin vie. Se încalţă cizmele de cauciuc şi se merge pentru a vedea cum are loc procesul de vinificaţie. Şi primăvara, când se trezeşte natura la viaţă, este iar frumos."
Drumul vinului este un concept cunoscut pentru turiştii străini, spune Adrian Voican, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Turismului Prahova: "Probabil că cel mai repede ne gândim la vinurile alsaciene şi la drumul vinului din Alsacia. În zona Colmar, Strasbourg sunt nişte dealuri extraordinare, iar clima de acolo e asemănătoare cu a noastră. Le place autenticul de la noi, natura, verdeaţa, aerul şi, bineînţeles, vinul. Avem oenologi de clasă, care au produs vinuri româneşti deosebite în ultimii ani. Dacă intrăm în cramele respective şi vedem câtă atenţie este acordată laboratoarelor de analiză din cadrul acestor crame, ne vom da seama că lucrurile sunt luate în foarte serios. Nu e numai un vin gustos, popular. Este un vin nobil, făcut ştiinţific. În România, drumul vinului e un subiect de mare interes şi vă asigurăm că şi cei specialişti, şi cei mai puţin specialişti vor trăi o experienţă plăcută."
George Ţigănuş este administratorul unei crame din Urecheşti, care se promovează pe piaţa de profil ca având cele mai bune vinuri din zona Vrancei: "Crama noastră e înfiinţată din anul 2004 şi are o capacitate de 250.000 de litri de vin. Ne lăudăm cu opt soiuri de vin: Merlot, Muscat Otonel, Cabernet Sauvignon, Fetească regală, Riesling şi Şarbă. Mai avem şi o sală de degustare, în Urecheşti, unde avem şi un restaurant şi un loc de agrement. Turiştii ne pot vizita în fiecare zi din săptămână. Pot rămâne câteva nopţi în zonă, fiindcă au unde. Avem şi petreceri cu specific vrâncean, cu dansuri şi diverse activităţi de enoturism: degustări şi prezentări de vinuri, vizite în podgorii. Cine vine la noi şi ne vede produsele, locul în care suntem, obiceiurile, îşi dă seama că tot ce avem este autentic. Avem nişte foste butoaie imense, de vin, unde turiştii se pot odihni sau chiar servi masa. Avem şi terasă amenajată, unde se desfăşoară activităţi pentru copii şi pentru cei care vor să se relaxeze. Avem şi grădină proprie. Suntem înconjuraţi de vie."
În Urecheşti se scot deja murăturile pe masă. Iar acestea se combină iarna cu platouri cu bucate tradiţionale: jumări, pastramă, rasol de vită, rasol de curcan, piftie, cârnaţi sau tobă. În funcţie de perioada în care vă programaţi sejurul, indiferent de zona României în care ajungeţi, puteţi participa şi la diverse festivaluri cu spectacole de muzică folclorică şi demonstraţii ale meşteşugarilor.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved