Doar 5,3% dintre români aleg mersul pe bicicletă înspre birou sau școală, arată un studiu realizat de către Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Est și Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România...
Doar 5,3% dintre români aleg mersul pe bicicletă înspre birou sau școală, arată un studiu realizat de către Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Est și Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România, OPTAR. Mașina este mijlocul preferat al celor mai mulți dintre cei intervievaţi, iar transportul public este a doua cea mai populară opțiune, pentru care optează 32,4% dintre români. Motivele pentru care românii se feresc de mersul pe bicicletă sunt lipsa marcajelor speciale (77,4%), șoferii agresivi - 62,4%, obstacolele de pe pistă - 51,4%, starea necorespunzătoare a pistelor - 49,2%, mașinile parcate pe piste - 49,1%, dar și problemele în traversarea intersecțiilor - 45,8%. În general, mersul pe bicicleta este considerat, de majoritatea celor intervievaţi, ca o modalitate de agrement şi mai puţin ca o modalitate de transport zilnică. Marian Ivan, președintele OPTAR:
"Din punct de vedere al utilizării bicicletei putem să spunem că stăm prost, spre foarte prost. Dar perspectiva este foarte mare, deoarece studiile pe care le-am realizat au arătat că există un număr mare de posesori de biciclete, dar ei nu le folosesc din lipsa unei infrastructuri care să le ofere siguranță, în primul rând. Peste 80% au vorbit despre siguranță atunci când au fost întrebați de ce nu utilizează bicicleta, dar chiar și cei care o utilizează în mod frecvent au afirmat că există probleme grave în ceea ce privește infrastructura pentru biciclete."
Andrei, un tânar de 24 de ani,se deplasează cel mai des cu mașina și, ocazional, cu bicicleta: ''Se circulă foarte greu prin București, pentru că nu avem piste. Trebuie să mergem și pe trotuar, și pe stradă, deci pericole sunt la tot pasul. Mergem cot la cot cu mașinile. De cele mai multe ori, aș prefera să merg cu bicicleta, decât să fac două ore cu mașina până acasă, dar nu sunt condiții de pedalat. Mașinile sunt parcate și pe stradă, și pe trotuar și nu e loc nici pentru pietoni.''
În schimb, Marian circulă zilnic cu bicicleta, chiar dacă are şi el nemulțumirile lui: ''Prin București sunt trasee făcute, însă ar mai trebui și altele, dar când se fac reparații, bordurile sunt lăsate prea sus, iar noi trebuie să coborâm de pe biciclete să ocolim și apoi să ne continuăm drumul. Merg și în trafic, dar trebuie să mă asigur. Bicicleta trebuie să aibe oglindă, iar noi să avem casca de protecție și vestă. Trebuie să fim echipați să ne ferim de pericole. Eu gândesc că bine ar fi ca maşinile să fie parcate mai spre marginea Bucureștiului și să circulăm în oraș cu bicicletele, cu trotinetele... să avem un oraș mai sănătos, fără poluare, fără aglomerație...''
Așadar, mersul pe bicicletă prin Bucureşti este o adevărată provocare. Bicicliștii sunt nevoiți să se amestece printre pietoni sau mașini și să ocolească bordurile. Insă doar o mică parte dintre ei se aventurează în traficul urban, unde e nevoie de multă experiență și de mult curaj. Numai în 2018 au fost înregistrate în capitală 44 de accidente rutiere grave în care au fost implicați bicicliști. Din când în când, nemulţumiţi de lipsa infrastructurii pentru biciclete, se organizează marșuri pentru a trage un semnal de alarmă autorităţilor că problemele persistă. Chiar dacă au apărut servicii de închiriere a bicicletelor sau programe pentru achiziționarea de biciclete, probleme sunt departe de a fi rezolvate, spun specialiștii în mobilitate urbană. Aceștia susţin că principala problemă a încurajării transportului alternativ în capitală nu este cauzată de lipsa bicicletelor, ci de lipsa unei reţele pentru biciclete.
În Bucureşti ar exista doar 6 km de piste pentru biciclete, omologate. Marian Ivan: "Trebuie, în primul rând, să se creeze o rețea care să răspundă unui număr mare de oameni, să răspundă nevoii acestora de a se deplasa cu bicicleta. Apoi, această rețea trebuie să se dezvolte treptat. Fără această rețea posibilitatea ca un număr mare de oameni să treacă de la deplasările motorizate la cele cu bicicleta este imposibil."
În prezent, specialiștii de la OPTAR și cei de la Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Est lucrează la realizarea primei strategii naționale de încurajare a utilizării bicicletei, pentru a transforma Bucureștiul într-unul mai prietenos cu bicicletele, după cum ne spune Marian Ivan:
"Ne concentrăm pe această strategie, ea este utilă pentru că poate fi folosit de acele autorităţi deschise la minte care înţeleg că este nevoie de o schimbare în modul în care se circulă prin zona urbană, dacă se doreşte o descongestionare a oraşelor. Votul de luna trecută este unul optimist, care ne dă speranţa că tot ceea ce lucrăm acum va fi utilizat de nişte administraţii viitoare care să se implice în rezolvarea acestor probleme.. Există posibilitatea ca acest document să fie preluat ori de Parlament ori de Ministerul Dezvoltării, ambele au arătat deschidere de a folosi informaţiile pe care noi le vom furniza. Practic, ăsta e şi scopul proiectului, de a oferi nişte strategii alternative la ceea ce lucrează administraţiile centrale.. Noi avem întâlniri cu oamenii, vor fi dezbateri pe fiecare fază a proiectului şi vor fi trei variante de scenarii din care vom alege unul singur. Acel document va fi apoi prelucrat şi iarăşi, în urma dezbaterii, se va ajunge la o formă finală acceptată de câţi mai mulţi oameni. Considerăm că în acet an vom ajunge la forma finală a documentului."
Între timp, Primăria Capitalei a anunţat construirea de noi piste de biciclete în zona centrală a oraşului, în următoarele 6 luni. Vor fi patru trasee de piste în Bucuresti, dispuse pe 21 de artere, care însumează 48 de km. Pe traseul acestor piste de biciclete vor fi amplasate 420 de parcări publice pentru biciclete.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved