Cultura nucului este o afacere tentantă la ora actuală, cu investiţii reduse şi profit mare. Investiţia se amortizează dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantaţiei.
In urmă cu mai bine de două decenii, România se afla printre primele ţări producătoare de nuci la nivel european, cu o producţie de peste 40 de mii de tone. De menţionat că până la începutul secolului XX, nucul forma păduri şi plantaţii întinse în majoritatea judeţelor ţării. Cu timpul, goana după lemn de nuc, dar şi sistematizările şi organizările de teritoriu determinate, în anii regimului comunist, de colectivizarea agriculturii, au dus la tăierea multor pomi. In prezent, se încearcă refacerea suprafeţelor cu nuci în contextul în care tot mai mulţi investitori sunt interesaţi să investească în această cultură. Este o cultură benefică şi pentru stăvilirea alunecărilor de teren. Nucii de pe versanţi au o armătură radiculară care cuprinde puternic solul, având aceeaşi eficientă ca cea a unui dig din 7 metri cubi de beton, spun specialiştii. Oricum, cultura nucului este o afacere tentantă la ora actuală, cu investiţii reduse şi profit mare. Investiţia se amortizează dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantaţiei.
Ovidiu Lazăr este din judeţul Vrancea şi a înfiinţat, în urmă cu câţiva ani, o plantaţie de nuci. S-a orientat către această cultură, în primul rând, pentru că era cerere mare pe piaţă, mai ales în ţările din Orient, dar şi pentru a avea ce lăsa copiilor săi, pentru că, în cazul culturilor de nuci, vorbim de o investitie pe termen lung, de 50-60 de ani (track): „Acum 7 ani, când am început această activitate, am început de la un îndemn al socrulului meu care din 4 nuci bătrâni câştiga undeva la 1500 de lei anual. Plecând de la aceasta, m-am gândit că este într-adevăr o idee de afacere profitabilă, pentru că nuca nu este un fruct perisabil şi este foarte vandabil. Am cumpărat un teren şi am plantat 6 hectare cu soiuri franţuzeşti, acestea sunt mai productive, intră foarte repede pe rod, iar randamentul lor este foarte bun faţă de alte soiuri de nuci. Investiţia pe un hectar este undeva la 2500 de euro, pe un hectar se plantează 200 de arbori. Dacă vorbim şi de alte investiţii în pregătirea terenuri, împrejmuirea şi sistemul de irigaţii, cheltuielile se ridică la 5000 de euro pe hectar. Dar nu este o afacere care îţi aduce câştiguri imediate, ci după 4-5 ani apar roadele, iar la randament maxim ajunge la 8-9 ani.
Ovidiu Lazar este si preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Nucifere din România, dar şi reprezentantul unei pepiniere franceze în România care produce 10 soiuri performante de nuc, multe din ele se potrivesc şi pentru condiţiile din ţara noatră pentru care cererea este tot mai mare (track): ”Dacă acum 5 ani vindeam câteva sute de plante, acum nu putem face faţă cererii. Anul acesta suntem în deficit de vreo 5000 de plante. Deci afacerea a început să se dezvolte, pentru că oamenii au înţeles potenţialul acestei plante. De pe un hectar de nuc, dacă vinzi nuca în coajă, ai undeva la 10-15 mii de euro pe hectar, miezul de nucă se vinde cu 20-25 mii de euro pe hectar, dacă o mai şi prelucrezi (nucă cu ciocolată, ulei de nucă) ajungi undeva la 30 de mii euro pe hectar. Si produce în fiecare an fără să mai investeşti nimic.”
Reprezentanţii Asociaţiei Cultivatorilor de Nucifere din România cultivă peste 3000 de hectare de nuc. La nivel naţional, suprafeţele cultivate cu nuci sunt în creştere, aşa că este posibil ca, în următorii ani, România să devină un furnizor important pentru Europa şi nu numai. Deocamdată, cultivatorii se orientează asupra unui material săditor de calitate şi sunt căutate soiurile franţuzeşti. Ovidiu Lazăr: ( track )” Nucul obişnuit are fructificare terminală, nucul francez are fructificare laterală, pe toată lungimea crengii. Un nuc obişnuit produce undeva la 2,5 tone pe hectare, cel cu fructificare laterală are 4-5 tone. De exemplu, soiul Lara ajunge la 8 tone pe hectar, deci aproape triplu. Pe terenul uscat al globului pământesc doar 7% poate fi folosit pentru cultura nucului, iar noi facem parte din acest procent şi suntem capabili să producem nucă 100%. Avem terenuri şi climă bune. Nouă ne-ar trebui, pentru România, pentru a face faţă pieţei interne şi externe undeva la 100-200 de mii de hectare, deci este loc pentru multă lume să investească în această cultură”.
Nucile se valorifică atât pe piata internă, la cofetării, patiserii sau brutării, cât şi la export, în Europa, dar şi pe piaţa orientală. La o producţie de şase tone de nuci pe hectar, un singur kilogram se vinde în străinătate cu 10, chiar 12 euro, pe piaţa internă se vinde cu numai 4 sau 5 euro. Străinii extrag din nuci uleiul şi îl folosesc în industria farmaceutică şi cosmetică. De asemenea, este cunoscut faptul că lemnul de nuc este râvnit de producătorii de mobilă pentru calităţile sale desăvârşite care îl plasează în categoria luxului şi a rafinamentului. Acest tip de afacere poate fi o investiţie a părinţilor pentru copiii şi nepoţii lor, pentru că timpul de aşteptare pentru recoltarea lemnului este destul de mare, 25-30 de ani. În cazul nucului negru este vorba chiar de 60-70 de ani, pentru că acesta face şi producţie de fructe. Afacerea cu nuci pentru producţia de lemn le poate aduce cultivatorilor 1.500 de euro pe metrul cub vândut. Lemnul nucului se foloseşte la fabricarea mobilei de lux şi echiparea automobilelor scumpe, la fabricarea instrumentelor muzicale şi a parchetelor. Din frunze se prepară vopsele, se extrag substante folosite în industria cosmetică şi farmaceutică.
Cei care doresc să înfiinţeze o plantaţie de nuci, au la dispozitie şi fonduri europene. Prin programul de reconversie pomicolă 2014-2020, se pot obţine finanţări pentru exploataţiile de nuc. Vor primi mai uşor finanţare fermele mici, care includ în proiect şi realizarea unei pepiniere proprii şi comercializarea directă a recoltei. Un alt avantaj îl vor avea asociaţiile de producători, noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală urmărind şi creşterea nivelului de asociere în agricultura românească. Fondurile alocate depăşesc 200 de milioane de euro pentru tot programul.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved