Cum a fost sărbătorită Ziua Unirii Principatelor

Copia oficială a Convenţiei de la Paris din 1858, acordată Principatelor Române de către Imperiul Otoman, a fost expusă public, marți, pentru prima dată în România. Documentul reprezintă una dintre primele Constituţii ale românilor care au stat la baza Unirii Principatelor în anul următor - 1859 -  la 24 Ianuarie. Acum 164 de ani, Moldova și Ţara Românească se uneau sub conducerea aceluiași domnitor - Alexandru Ioan Cuza, din punct de vedere istoric excepționalul eveniment politic fiind considerat prima etapă în crearea statului unitar român modern, desăvârşită, ulterior, în 1918

Într-un mesaj, Familia Regală a României completează cronologia, amintind că, 7 ani mai târziu, în 1866, era proclamată prima Constituţie a statului numit 'România'; 18 ani după Unirea Principatelor, în 1877, România devenea stat independent, iar după 22 de ani, în 1881 – regat.

Și anul acesta, ziua de 24 Ianuarie a fost prilej de sărbătoare în toată România. Au fost numeroase ceremoniile militare în toate garnizoanele unde sunt ridicate monumente dedicate Unirii Principatelor Române. În bisericile ortodoxe, împlinirea a 164 de ani de la Unirea Principatelor a fost marcată prin slujbe de Te Deum, la sfârşitul cărora, timp de un minut, au răsunat clopotele.

La București, au fost depuse coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, eveniment la care preşedintele Klaus Iohannis a declarat că reuşitele din 1859 constituie o lecţie de responsabilitate pentru toţi cei care continuă să clădească România europeană, modernă şi democratică.

Dar, epicentrul manifestărilor prilejuite de Ziua Unirii a fost la Iaşi, cândva capitală a Moldovei, apoi, pentru o scurtă perioadă, una din cele două capitale ale Principatelor - Moldova și Ţara Românească - proaspăt Unite. Un concert de muzică populară, o paradă militară cu peste 300 de militari, o slujbă de pomenire la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la Mănăstirea Trei Ierarhi – sunt câteva din momentele ce au jalonat, la Iași, ziua de marți.

Printre miile de persoane care au ales să sărbătorească acolo Ziua Unirii s-au numărat premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Prilej pentru șeful Guvernului să afirme că rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea de acum 164 de ani, un exemplu autentic de unitate a voinţei românilor, ce a deschis calea emancipării şi modernizării statului.

De atunci, din 1859, până în zilele noastre, inconfundabilul leitmotiv al Zilei de 24 Ianuarie a rămas, însă, ʺHora Uniriiʺ - poezie compusă de Vasile Alecsandri, pusă pe muzica lui Alexandru Flechtenmacher, care se cântă și se dansează, cu mic, cu mare, în întreaga Românie.