Cum au petrecut românii minivacanţa de 1 Mai

Comentatorii remarcă faptul că, în timp ce în multe ţări ale lumii, Ziua Internaţională a Muncii este un excelent prilej ca oamenii să ceară condiţii de lucru mai bune şi sporuri salariale, în România 1 Mai este celebrat prin drumeţii, excursii sau petreceri. 

Încă de vineri după-amiază, de când a început aşa-numita minivacanţă de 1 Mai, zeci de mii de turişti, în special români, dar şi străini, au luat cu asalt staţiunile montane, de la Marea Neagră sau Delta Dunării. Numai pe Litoral au fost circa 80 de mii, cei mai mulţi la Mamaia, staţiune pe care unii o califică drept o Ibiza low cost şi unde cluburile de noapte, muzica zgomotoasă şi băutura în valuri au rămas principalele distracţii. 

Aproape 10 mii au optat pentru Deltă, unde au profitat de vremea de frumoasă pentru a explora acestă zona unică în Europa, inclusă în patrimoniul UNESCO. Turiştii au putut ajunge cu barca în aproape toate colţurile rezervaţiei, inclusiv pe canale de obicei colmatate, întrucât fluviul are acum un debit ridicat la vărsare. Cei care vor vizita de acum Delta vor putea ajunge mai uşor, după ce transportul public naval a trecut la programul de vară, cu mai culte curse. 

În Carpaţii Meridionali, pe Valea Prahovei, cel mai aglomerat loc a fost, ca de obicei, staţiunea Sinaia, dominată de castelele regale Peleş şi Pelişor. Fie că au plecat în vacanţă, fie au rămas acasă, pentru cei mai mulţi români grătarul a rămas un reper obligatoriu de 1 Mai. 

La mare căutare, au fost, ca de obicei, micii - un simbol al gastronomiei autohtone, un fel de chiftele de formă cilindrică. Potrivit estimărilor realizate de procesatorii de carne, românii au pus pe grătare peste 30 de milioane de mici, cu aproape 15% mai mult decât anul trecut. În multe locuri, gradul de ocupare a hotelurilor şi pensiunilor s-a apropiat de 100%, astfel că bilanţul minivacanţei a fost unul reuşit şi pentru operatorii din industria turistică. 

Macrostatisticile sunt, însă, mai puţin festive. România înregistrează încasări din turism de 2,24 miliarde de euro, dar românii cheltuie în străinătate pentru servicii de turism 3,12 miliarde de euro - relevă un studiu realizat de ONG-ul Iniţiativa pentru Competitivitate (INACO). Autorii, coordonaţi de un doctor în economie şi fost politician de opoziţie, afirmă că, "in ultimul an, turismul şi-a înrăutăţit de două ori şi jumătate soldul negativ, care alimentează deficitul balanţei de plăţi externe a României. De acest sector economic depind aproape 200.000 de salariaţi şi 1,3% din PIB-ul ţării". Ei acuză şi ceea ce numesc "promovarea inexistentă" a României ca destinaţie turistică, deşi există un minister de resort la Bucureşti. 

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate la începutul lunii aprilie, arată, totuşi, că numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică din România, în primele două luni din 2018, a crescut cu 6,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în cazul înnoptărilor s-a înregistrat o creştere cu 6,4%.