Deşeurile marine

Deșeurile marine reprezintă o amenințare gravă pentru mediul marin din întreaga lume.  Cantități tot mai mari de reziduuri din plastic ajung în ape afectând sănătatea ecosistemelor. Studiile arată că până în 2050 numărul gunoaielor îl va depăşi pe cel al peştilor, în condiţiile în care  tone  de resturi de plastic plutesc în ocean. 85 % din deșeurile marine este reprezentat de plastic, pe multe mări plutesc adevărate insule de PET-uri. Multe specii marine confundă hrana cu  microparticulele de plastic, iar în cele din urmă plasticul ajunge în hrana oamenilor. Ecologiștii lansează semnale de alarmă prin care solicită elaborarea unor planuri de măsuri  eficiente pentru a reduce cantitatea de deșeuri marine. Luis Popa, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", ne explică care este impactul plasticului asupra mediului marin:  

" In primul rând, începând cu anii 1960 a început să se genereze producție de plastic, iar în 50 de ani s-a ajuns la peste 300 de milioane de tone de plastic generate la nivel global. Sursa pentru plastic, în proporție de peste 90%, este reprezentată de petrol. Practic, toată industria plasticului foloseste tot atâta petrol cât toată industria aeronautică la un loc. Apoi, plasticul este un material de sinteză, care, prin natura sa, este foarte puțin degradabil, tocmai acesta este avantajul pentru care îl folosim,  și acest avantaj, în cazul în care  devine deșeu, se transformă într-un  dezavantaj major. In mediu el rezistă sute sau mii de ani, în mediul oceanic chiar și mai mult. Care sunt efectele plasticului? In primul rând, există efecte directe asupra animalelor, dar există și efecte indirecte. De exemplu, particulele de plastic care ajung pe plaje reduc temperatura plajelor, iar acest lucru afectează boaştele ţestoase care au nevoie de o anumită temperatură la nivelul plajelor pentru a se reproduce. De asemenea, jumătate din plastic este plutitor, iar  jumătate se scufundă și ajunge la fundul oceanului. Aici, plasticul modifică schimbul de oxigen, modifică total compoziţia florei şi faunei, efectul este în cascadă la nivelul întregului ecosistem. Foarte multe dintre aceste particule ajung să fie înghitite ca hrana de către alte animale."

Din 2009 Organizația "Mare Nostrum" din Constanţa monitorizează plajele de la Marea Neagră, eliminând tone de deşeuri.2018  a fost considerat cel mai murdar an, ocupând primul loc cu cele mai multe deșeuri marine înregistrate pe sectoarele de la litoralul românesc al Mării Negre. Până în acest moment, au fost inventariate și eliminate peste 100 de mii deșeuri, începând cu anul 2014. Recordul negativ este deținut de sectorul din Constanța (22.612), pe când la polul opus se găsește Costinești (4.096) și Corbu (4.182).Marian Paiu, expert ecolog în cadrul ONG MareNostrum : 

"Din păcate, anul trecut, am înregistrat cel mai mare număr de deșeuri. Chiar dacă la început mi s-a părut că ar fi un an destul de curat, am văzut ulterior că a fost cel mai murdar an, idetificând peste 38 de mii de deşeuri, doar în sesiunea de toamnă. Este o cantitate foarte mare. Comparativ cu ceilalţi ani, în 2015 am avut undeva la 2019  elemente în sesiunea de primavară, în 2016 - 3885 de elemente, în 2017 am ajuns deja la 18000, iar în 2018 să strângem 24 de mii de elemente. A fost o creştere progresivă a numărului de elemente pe care le-am identificat, cu toate că această cantitate nu a fost atât de mare. Practic, majoritatea deşeurilor pe care le identificăm sunt deşeuri de dimensiuni mici, lăsând la o parte articolele de îmbrăcăminte sau elemente de materiale de construcţii. Toate aceste deşeuri pe care noi le colectăm şi ulterior le trimitem al distrugere, le găsim pe nisip. In ultimii ani, mucul de țigară a reprezentat deșeul cel mai des identificat în cadrul monitorizării. De exemplu, în sectorul din Constanţa, cel de la "Trei papuci", am identificat, numai în sesiunea de toamnă, peste 6000 de mucuri de ţigară, iar sectorul acesta nu este mai mare de 10.000 de mp."

Organizaţia ecologistă "Mare Nostrum" din Constanţa  derulareză, în prezent,  proiectul "Îmbunătățirea accesului public la datele de monitorizare privind deșeurile marine în vederea reducerii poluării marine în bazinul Mării Negre". Obiectivul general al proiectului este de a promova o integrare transfrontalieră mai puternică a informațiilor, cunoștințelor și expertizei în domeniul monitorizării mediului și a problemelor deșeurilor marine în bazinul Mării Negre. 

Marian Paiu:"Este un proiect prin care încercăm să centralizăm datele existente, să le facem accesibile nu doar în rândul cercetătorilor şi a instituţiilor care le-ar putea utiliza pentru  un mai  bun management, ci şi pentru populaţia de rând, pentru a vedea amplitudinea problemei. Am derulat deja un workshop să vedem care sunt instituţiile care colectează datele privind situaţia deşeurile marine, ce informaţii au colectat şi modalităţi de reducere a deseurilor marine pe litoralul românesc. In urma acestui workshop concluziile au fost destul de elocvente şi ne arată  cam care este gradul la care s-a ajuns şi nu este unul prea ridicat. Doar o mică parte a instituţiilor colectează aceste  tipuri de date. De fapt, cam nimeni nu ţine cont de câte deşeuri se produc sau sunt colectate anual."

La începutul lunii mai, alte 4 workshop-uri pe tema deșeurilor marine și impactul acestora asupra ecosistemului Mării Negre, vor fi organizate în România, Turcia, Bulgaria și Ucraina, în cadrul proiectului european ANEMONE.