Construit pe o creştere economică estimată la 5,2% şi un nivel al Produsului Intern Brut de 815,2 miliarde de lei, pe un deficit de până în 3% şi o inflaţie medie anuală de 1,4%, Bugetul de Stat al României pe 2017, suscită vii dezbateri.
Construit pe o creştere economică estimată la 5,2% şi un nivel al Produsului Intern Brut de 815,2 miliarde de lei, pe un deficit de până în 3% şi o inflaţie medie anuală de 1,4%, Bugetul de Stat al României pe 2017, adoptat, de curând, de Parlamentul României suscită vii dezbateri. Analistul economic Aurelian Dochia, într-un interviu pentru Radio România: "Comisia Europeană presupune că, în 2017, ritmul de creştere al PIB-ului României va fi de 4,4%. Deşi este un ritm foarte mare în context european, el este mai mic decât prognozele Guvernului şi cifrele pe care se bazează bugetul care a fost recent în discuţia Parlamentului, ceea ce evident că ridică unele semne de întrebare asupra modului în care se va încheia anul 2017, din punctul de vedere al bugetului, pentru că un ritm de creştere mai mic decât cei 5,2% presupuşi de Guvern, înseamnă că veniturile bugetare vor fi sensibil mai mici decât cele prognozate, şi asta înseamnă, la sfârşit, fie că mergem la un deficit mult mai mare, lucru pe care de altfel şi Comisia Europeană îl consideră probabil, fie că facem nişte economii pe capitolele de cheltuieli. În privinţa asta, prea multă libertate nu există. Ca întotdeauna, cheltuielile de investiţii ar putea să fie din nou sacrificate, dar probabil că nici măcar acest capitol nu este suficient. Şi în alte zone - salarii, pensii, asigurări sociale - nu există prea multe posibilităţi de reducere a cheltuielilor, astfel că probabilitatea ca deficitul de la sfârşitul anului să depăşească ţinta de 3% este foarte mare."
Analistul economic Radu Soviani consideră previziunea privind creşterea economică pe care se bazează bugetul ca fiind prea optimistă: "Eu am avut curiozitatea să mă uit şi pe prognoza Comisiei Naţionale de Prognoză pentru anul 2017 şi din ce ar fi compusă creşterea economică estimată, din punctul meu de vedere, prea optimist, mult prea optimist, la 5,2%. Şi o să vedem, spre exemplu, în acea prognoză a Comisiei Naţionale de Prognoză că, pentru anul 2017, contribuţia industriei la creşterea economică de 5,2% se dublează în 2017, faţă de 2016. Pe ce? Ce s-a întâmplat semnificativ, astfel încât industria, producţia să aibă o contribuţie dublă faţă de anul trecut?"
Pe de altă parte, premierul Sorin Grindeanu afirmă că investiţiile vor spori faţă de anul precedent: "Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 4,8% din PIB, în creştere cu 0,9 puncte procentuale faţă de anul 2016. Alocările bugetare au crescut pentru unele ministere, dintre care exemplific: alocarea a 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale - creştere de 26,2%, Ministerul Sănătăţii - creştere de 18%, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - creştere de 10,3%, Ministerul Agriculturii - creştere de 83,2%, Ministerul Transporturilor - creştere de 60,5%."
Bugetul cuprinde, printre altele, majorarea cu 15% a salariilor din sistemul sanitar şi din educaţie, majorarea punctului de pensie de la 1 iulie, creşterea salariului minim şi a pensiei minime, finalizarea a 90 de km de autostradă, finalizarea reabilitării a 272 de km de drumuri naţionale, contractarea construirii a 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de şcoli.
Deputatul PSD Leonardo Badea a subliniat că cifrele din buget arată că încrederea în economia României a crescut, iar efectele măsurilor luate de guvern se vor regăsi într-un consum mai mare. El a precizat că la construcţia bugetară s-a avut în vedere creşterea veniturilor populaţiei, investiţiile sporite în infrastructură şi reducerea taxelor. Leonardo Badea: "Aşa cum se prezintă actualul buget, avem un plus de bunăstare pentru cetăţeni. Acesta reprezintă cel mai important indicator al corectitudinii politicilor publice asumate. Această viziune incumbă mecanisme bazate de transmiterea impactului creşterilor salariale asupra cererii agregate prin intermediul consumului. Trebuie să renunţăm în România la modelul economic bazat pe forţa de muncă ieftină. Modelul adoptat trebuie să fie bazat pe forţa de muncă calificată."
De cealaltă parte, senatorul PNL Florin Cîţu a anunţat că liberalii au avut suspiciuni în legătură cu datele care au stat la baza construcţiei bugetare şi nu au votat proiectul propus de guvern. Florin Cîţu: "Acest buget prezentat de Partidul Social Democrat consider că este un buget care nu asigură o creştere economică a României. Nu va pune mai mulţi bani în buzunarele românilor, va depăşi deficitul asumat şi nu ne dă perspectiva să spunem că, la sfârşitul anului 2017, România a făcut un pas înainte din punct de vedere economic. Partidul Social Democrat prezintă românilor un buget venit să mulţumească numai clientela politică, dar şi pe cei neavizaţi din punct de vedere economic."
În final, să notăm că, în 2016, avansul economiei româneşti a fost de 4,8%, conform evaluărilor Institutului Naţional de Statistică.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved