Despre energetica nucleară

În prezent, la Cernavodă, sunt în funcţiune unităţile 1 şi 2 ale centralei nucleare bazate pe tehnologia canadiană CANDU. Iar unităţile 3 şi 4 sunt planificate să fie finalizate la nivelul anilor 2019, respectiv 2020, Unitatea 5 aflându-se în conservare. Puterea nominală instalată a unităţilor 1 şi 2 este de 706,5 MW fiecare, cele 2 unităţi din Cernavodă asigurând, în prezent, circa 20% din consumul energetic al României. Directorul general în Departamentul pentru Energie al Guvernului României, Elena Popescu:

„Energia nucleară pentru România este o componentă importantă a mixului energetic. Aceasta reprezintă astăzi 20% din energia consumată în România, iar în contextul noilor politici de energie şi climă care se prefigurează pentru 2030, energia nucleară capătă o dimensiune şi mai clară pentru România ca şi pentru alte state membre şi alte state la nivel internaţional. În pachetul energie – climă 2030, un pachet legislativ aflat în dezbaterile la nivel european se stabileşte o ţintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 40% în 2030 faţă de nivelul din 1990. Pentru ca România să îndeplinească acest obiectiv, energia nucleară capătă un rol şi mai important. Noi avem capacităţi termoenergetice care acoperă 40% poate şi mai mult din energia produsă în România. Aceste capacităţi termoenergetice nu se mai încadrează în limitele emisiilor de gaze cu efect de seră, multe trebuie înlocuite, altele se vor moderniza şi, cel puţin la nivelul Departamentului pentru Energie, avem în vedere dezvoltarea unor noi capacităţi cu tehnologii curate, dar chiar şi cu aceste noi capacităţi pentru a atinge acest obiectiv, această ţintă de 40% reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, avem nevoie de energia nucleară şi în principal de proiectul 3 şi 4 de la Cernavodă.”

Să notăm că, de curând, Compania China Nuclear Power Corporation a depus o ofertă angajantă pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă, urmând ca, în perioada următoare, comisia guvernamentală română să analizeze oferta şi să înceapă negocierile care ar putea fi finalizate până la sfârşitul acestui an, după cum a anunţat vicepremierul Liviu Dragnea. El a precizat, în urma discuţiei cu vicepremierul chinez Zhang Gaoli care s-a aflat în vizită la Bucureşti, că anul viitor, probabil, va fi începută construcţia celor două reactoare. Liviu Dragnea a arătat că acest proiect, cu o valoare foarte mare, va genera peste un miliard şi jumătate de euro, comenzi în industria românească, mai mult de 10 mii de locuri de muncă şi va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat.

În Uniunea Europeană, unele state au anunţat că vor renunţa la producţia de energie nucleară punând accentul pe energia regenerabilă, iar altele că vor continua în domeniul nuclear, aşa că s-ar putea vorbi oarecum de o competiţie între producţia de energie din surse regenerabile şi cea nucleară. Directorul general din Departamentul pentru Energie, Elena Popescu:

„Deşi multă lume pune în competiţie aceste două surse de energie, eu nu le-aş pune, eu zic că se completează sau fiecare îşi are locul său în sistem. Energia nucleară este energia care funcţionează în baza curbei de sarcină, este o energie stabilă, deci aduce stabilitate şi securitate sistemului energetic. Energiile regenerabile sunt energii noi, inovatoare, promovate foarte mult de Uniunea Europeană, sunt surse intermitente de energie. Ele au nevoie de aşa-zise capacităţi de rezervă care să intre în funcţiune când vântul nu bate sau nu este soare, deci când ele nu sunt disponibile. Consider că România trebuie să dezvolte un mix diversificat în care toate sursele de energie îşi au locul. Analizele noastre la nivelul Departamentului pentru Energie iau în considerare în primul rând asigurarea securităţii energetice, creşterea independenţei energetice şi utilizarea eficientă a surselor de energie indigene, deci cele de care dispune România. În acest sens, susţinem un mix energetic diversificat, energii regenerabile, energie hidro, termo şi nucleară.”

Nuclearelectrica, operatorul singurei centralei de la Cernavodă, a bugetat pentru acest an un profit net de doar 6,2 milioane de euro, de 16,3 ori mai mic faţă de câştigul din 2013. Compania se aşteaptă ca în acest an să aibă venituri de 407,6 milioane de euro, mai mici cu 20,8% comparativ cu 2013.

Nuclearelectrica a precizat că "bugetarea cheltuielilor a fost făcută în condiţii de austeritate faţă de anul anterior şi în funcţie de nevoile reale pentru menţinerea pe termen lung a performanţelor de operare şi securitate nucleară, acestea fiind dimensionate ţinând cont şi de evoluţia anticipată negativă a veniturilor care se vor obţine în 2014 comparativ cu anul anterior".