România va urmări să rămână pe plan extern un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei, a subliniat preşedintele Klaus Iohannis la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.
România va urmări să rămână pe plan extern un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei, a subliniat preşedintele Klaus Iohannis la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Şeful statului a prezentat direcţiile politicii externe a României în acest an, politică bazată pe trei piloni.
Klaus Iohannis: "Apartenenţa noastră la UE şi NATO, împreună cu Parteneriatul nostru strategic cu SUA rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe sau, cum le-am numit anul trecut, triada conceptuală strategică a politicii externe a României. Aceşti piloni se completează. Totodată, vom continua să acţionăm pentru aderarea la spaţiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securităţii pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din Uniune şi, de asemenea, pentru aderarea la zona euro, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite. Peste puţin timp va avea loc retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acţiona pentru ca prietenia şi alianţa care ne-au legat până acum să rămână puternice între Regatul Unit şi Uniunea Europeană. În egală măsură, urmărim modernizarea parteneriatul nostru strategic dintre România şi Regatul Unit la care lucrăm în prezent."
Politica externă a României se va situa, ca şi până acum, sub semnul continuităţii şi predictibilităţii, însă se vor schimba în mod firesc unele accente şi nuanţe menite să confere mai multă coerenţă şi consistenţă, mai spune şeful statului. Despre ce accente şi nuanţe ar fi vorba? Cum se poate da mai multă coerenţă şi consistenţă, ce presupune aceasta?
Invitat la Radio România, analistul Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, explică: "Un proiect de ţară care să coincidă cu un proiect de regiune şi care, în mod evident, să respecte, pe de-o parte, interesele României, de securitate şi stabilitate în una din cele mai complicate zone de pe glob, iar, pe de altă parte, sigur, să coincidă cu raporturile de parteneriat, cu standardele şi valorile pe care le împărtăşim cu toţii în UE şi Alianţa Nord-Atlantică. Deci, din acest punct de vedere, o mai mare creativitate în zona aflată la limita Mării Negre şi a Balcanilor de Vest, cu o vecinătate estică extrem de complicată şi mai ales la intersecţia coridoarelor de energie, dar implicit şi de securitate care vin dinspre estul Europei sau din Orientul Mijlociu."
În actualul context internaţional, confruntat cu riscuri, provocări şi ameninţări, mai vechi şi mai noi, nevoia unei Alianţe Nord-Atlantice puternice, unite şi eficiente este mai mare decât oricând, a insistat preşedintele Iohannis: "NATO este o alianţă militară de succes şi vom continua să lucrăm foarte strâns împreună cu ceilalţi aliaţi pentru ca ea să fie şi mai puternică. Acesta este şi mesajul principal al summitului aniversar de la Londra, din decembrie 2019 şi pe această direcţie România se va concentra cu eforturi reînnoite ca aliat important situat pe flancul estic al NATO. Suntem hotărâţi să ne respectăm, în continuare, angajamentele asumate vizând alocarea a procentului de 2% din PIB pentru Apărare şi vom continua să acţionăm pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei, mai ales pe flancul său estic. În acelaşi timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susţine o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu şi în combaterea terorismului."
Preşedintele a amintit despre ONU şi OSCE ca spaţii pentru un dialog consolidat şi respectarea dreptului internaţional şi, au remarcat comentatorii politici, a folosit de mai multe ori cuvântul multilateralism.
Analistul Cristian Diaconescu: "În primul rând, pentru că multilateralismul este un element de bază pentru promovarea şi apărarea intereselor României. În al doilea rând, pentru că într-adevăr dacă ar fi să ne referim numai la ONU şi la OSCE, un anume tip de relaxare politică, minimalizare a rolului şi funcţionalităţii acestor organisme multilaterale se poate vedea la nivel global, chiar dacă ele continuă să îşi menţină o relevanţă foarte interesantă, din multe puncte de vedere, şi, importante, spun încă o dată, pentru România. Şi, în al treilea rând, pentru că într-adevăr există o tendinţă, mai ales la nivelul marilor puteri, de a dialoga şi de a decide peste capul organizaţiilor multilaterale, ceea ce produce un anume tip de preocupare, mai ales în statele care, aflate în zone complicate de pe glob, cum este şi România, într-o formă sau alta, devin primitoare ale unor tipuri de decizii la negocierea cărora nu participă."
Făcând referire la recenta situaţie din Orientul Mijlociu, preşedintele a apreciat că efectele negative ale acestei crize au impact asupra securităţii europene şi globale. În ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Bucureştiul va relua cooperarea deplină cu Chişinăul când va constata că la nivel guvernamental se va acţiona pentru continuarea parcursului european şi a reformelor în justiţie, administraţie şi în combaterea corupţiei, a precizat Klaus Iohannis.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved