Economia României văzută de Consiliul Concurenţei

În 2015, Consiliul Concurenţei din România a finalizat 21 de investigaţii în domeniile energiei electrice, carburanţi şi telecomunicaţii, amenzile aplicate totalizând aproximativ 54 milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de anul 2014. În acelaşi timp, Consiliul a iniţiat investigaţii asupra unor forme grave de fapte anticoncurenţiale, 62% dintre noile proceduri declanşate vizând posibile carteluri sau abuzuri de poziţie dominantă. Dar cum vede preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, economia României în urma acţiunilor întreprinse, într-un interviu pentru Radio România:

„Sunt, evident, sectoare care merg bine şi în care România are unele dintre cele mai bune performanţe din Uniunea Europeană, în sensul că avem servicii de bună calitate şi la preţuri foarte atractive, şi aici mă gândesc, în bună măsură, la zona de telecomunicaţii mobile. În zona de comerţ alimentar, România are preţuri mici, faţă de media Uniunii şi o concurenţă intensă pe piaţă. Vedem, se tot deschid noi magazine. Sunt sectoare care se îmbunătăţesc, cum e cel bancar, în care vedem, totuşi, o creştere a concurenţei care se vede, de exemplu, în reducerea dobânzilor. Dar, în continuare, sectorul bancar românesc apare, în cifrele noastre, mai scump decât în alte ţări din Uniunea Europeană. Şi sunt zone, din păcate, în care nu e multă concurenţă, şi aici mă gândesc la sectoare gen zona cimentului, unde avem trei producători, şi mai avem, iarăşi, profesii care din cauza statului nu sunt foarte concurenţiale, şi aici mă gândesc la profesii liberale, cum sunt notarii, care sunt, poate ironic, numite liberale. Sunt, de fapt, foarte încorsetate, foarte reglementate. Numărul de notari e limitat, nu au voie să ofere tarife ieftine, preţuri sub care nu au voie să scadă şi aşa mai departe.”

Statul român şi Fondul Proprietatea pregătesc capitalizarea Poştei Române cu 50 de milioane de euro, pentru plata datoriilor către stat, în vederea listării pe bursă a unui pachet minoritar de acţiuni, a anunţat preşedintele Consiliului Concurenţei. Bogdan Chiriţoiu: „Poşta Română e una din companiile de stat care a mers mai bine în ultima vreme. Statul, din păcate, mai are o serie de companii care sunt în dificultate, pierd bani şi existenţa lor e periclitată. Poşta, din fericire, nu este dintre ele, în ultimii ani a avut o evoluţie pozitivă. Guvernul colaborează cu Comisia Europeană pentru a face ca Poşta să fie restructurată, să fie eficientă şi să ne asigurăm că respectă toată legislaţia europeană şi nu riscă să fie dată peste cap de o amendă venită din partea Comisiei Europene. Şi pasul următor va fi să atragem un partener din sectorul privat şi, în felul ăsta, să se asigure viabilitatea pe termen lung a Poştei. Poşta e şi în proceduri avansate să ia un împrumut extern, ceea ce, iar, ar fi un semn de credibilitate. E mare lucru să nu depinzi complet numai de stat.”

Preşedintele Consiliului Concurenţei a vorbit şi despre colaborarea cu Ministerul Fondurilor Europene: „Până acum, energia în România a fost cum cheltuim banii care ne-au fost alocaţi. Deci, anul trecut, s-a terminat perioada în care se puteau cheltui fondurile europene din perioada 2007-2013. Acum începem să cheltuim banii din bugetul 2014 - 2020. Pentru asta, trebuie să redefinim documentaţia, care, în unele situaţii, se schimbă destul de mult. Deci, de ghidurile pentru aplicanţi se ocupă Ministerul Fondurilor Europene, dar în unele situaţii are nevoie şi de confirmarea din partea noastră că nu se încalcă regulile privind ajutorul de stat, deci că nu se oferă ajutor de stat ilegal, şi evident că este o prioritate pentru guvern, pentru ţară şi noi sprijinim Ministerul Fondurilor dându-le asistenţă cât de repede se poate ca să nu întârziem procesul de atragere a fondurilor europene.”

O altă colaborare pe care a anunţat-o Consiliul Concurenţei este cea cu Ministerul Justiţiei, în privinţa unui proiect de lege care va despăgubi victimele practicilor neconcurenţiale. Bogdan Chiriţoiu: „Comisia Europeană a lansat o directivă care trebuie transpusă de statele membre până la sfârşitul acestui an. Directiva vrea să faciliteze despăgubirea victimelor comportamentelor anticoncurenţiale, pentru că ce se întâmplă în toate statele europene, când o companie încalcă legea concurenţei, ea este sancţionată, i se dă o amendă, mare, amenda aceea se duce la buget. Ei, Comisia Europeană vrea ca, în plus, şi victimele să fie despăgubite, pentru că întotdeauna în urma comportamentului anticoncurenţial rezultă un prejudiciu al altora, al unor consumatori, fie ei persoane fizice sau juridice, deci, cineva, de obicei va plăti mai scump un bun sau un serviciu decât l-ar fi plătit altfel - deci, trebuie creat un mecanism prin care victimele pot fi despăgubite pentru preţurile mai mari pe care le-au plătit. Directiva facilitează accesul la instanţe pentru a acorda aceste despăgubiri. Spune că o decizie a autorităţii de concurenţă, deci, în speţă, în România, a Consiliului Concurenţei, odată ce este validată de instanţe, în cazul nostru de instanţele de contencios administrativ, ea nu mai trebuie să fie probată când te duci să ceri despăgubiri. Noi, în investigaţiile noastre, noi, Consiliul Concurenţei, strângem o droaie de documente ca probe, aceste probe vor fi disponibile, vor fi puse la dispoziţia celor care vor să dea în judecată pentru a-şi recupera prejudiciile. Iar victimele vor beneficia: unu - de faptul că noi am dovedit încălcarea şi, doi, - de dovezile pe care noi le-am strâns în cadrul investigaţiei.”

Consiliul Concurenţei va face publice, în această toamnă, rezultatele noului studiu despre piaţa farma din România, aflată în centrul unor dezbateri publice controversate şi a unor investigaţii media de amploare.