Efecte post stare de alertă

Deja eclipsate de spaimele provocate de războiul din Ucraina vecină, traumele pe care epidemia de COVID-19 le-a provocat românilor trebuie vindecate. De la declanșarea pandemiei, pe teritoriul României au fost înregistrate circa 2,8 milioane de cazuri de contaminare, iar aproape 65 de mii de persoane diagnosticate cu noul coronavirus au murit. Adică, spun demografii, România a pierdut, în doi ani, populaţia unui oraş de mărime medie. Revenirea la normalitate se anunţă lentă şi chinuitoare, deşi, de săptămâna aceasta, starea de alertă antiepidemică a încetat. 'Epidemia de COVID-19 se află pe o pantă descendentă accelerată, iar valul 5 este aproape de a se încheia' -  a explicat şeful statului, Klaus Iohannis. 

Instituită în mai 2020, după două luni de stare de urgență, starea de alertă a presupus numeroase restricţii, care au afectat, deopotrivă, evoluţia economică şi coeziunea socială în România. Trei guverne, unul monocolor şi minoritar PNL, unul de coaliţie PNL-USR-UDMR şi unul PSD-PNL-UDMR au gestionat ţara în această perioadă. Iar dispoziţiile prin care autorităţile afirmau că vor combate pandemia au fost, de cele mai multe ori, incoerente şi, în câteva rânduri, abuzive. 

Curtea Constituţională a invalidat unele dintre deciziile guvernanţilor, de la amenzile colosale din perioada stării de urgenţă la obligativitatea purtării măştii de protecţie sanitară în spaţiile deschise. Unul din cazurile scandaloase evocate de mass-media a fost cel al unei ţărănci bătrâne, amendată că a ieşit pe stradă să-şi adune raţele scăpate pe sub gard, într-o perioadă în care miniştrii liberali celebrau, cu alcool şi ţigări, în clădirea Guvernului, aniversarea premierului şi şefului lor de partid din epocă, Ludovic Orban. 

Acum, autorităţile încearcă să refacă dialogul cu societatea şi anunţă măsuri pentru perioada post-pandemică. Reglementările din sistemul de sănătate instituite în contextul crizei sanitare vor rămâne valabile până la sfârşitul acestei luni, dar medicii de familie acuză iminenta dispariţie a consultaţiilor de la distanţă, prin care câştigau timp şi ei, şi pacienţii. 

Odată cu încetarea stării de alertă nu se mai acordă şomaj tehnic, nu mai sunt obligatorii decalarea programului de muncă şi nici telemunca şi nu se mai ocupă posturi fără concurs în instituţiile de stat. 

Cărţile de identitate cu termen de valabilitate expirat în perioada 1 martie 2020 - 7 martie 2022 mai sunt valabile pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea stării de alertă. Astfel, data limită a schimbării actelor de identitate expirate, de ordinul sutelor de mii, este 7 iunie 2022, iar serviciile de paşapoarte şi de evidenţa populaţiei sunt, deja, supragalomerate. Tot la cel mult trei luni de la încetarea stării de alertă, trebuie renegociate contractele colective de muncă, ceea ce, anticipează analiştii, poate provoca noi convulsii pe plan social şi reluarea protestelor sindicale.