Efectele secetei

Valurile de căldură extremă au făcut ca lunile iunie, iulie şi august să depăşească în acest an recordul de temperatură înregistrat anterior, astfel că vara 2022 a devenit cea mai călduroasă înregistrată în Europa. Experţii spun, în același timp, că vorbim de o secetă istorică, cea mai gravă din ultimii 500 de ani şi care a afectat întreaga Europă. Informațiile prezentate în cadrul buletinelor de știri vin ca argumente puternice în acest sens. În Italia, de exemplu, lacul Garda a scăzut în această vară până aproape de cel mai mic nivel al său înregistrat vreodată, apele retrase lăsând la vedere o câmpie de pietre. 

În plus, temperatura apei a crescut, fiind similară celei din Caraibe. În Spania marile lacuri de acumulare au ajuns la 30% din capacitate, iar municipalităţile au suspendat irigarea grădinilor şi parcurilor şi au oprit fântânile arteziene. Germania, Portugalia, Franţa, Ţările de Jos şi Marea Britanie au înregistrat, se asemenea, o secetă fără precedent în această vară, ceea ce a afectat masiv fermele şi a determinat autorităţile să adopte măsuri de urgenţă. 

România se numără și ea între țările afectate. Secete au mai fost, dar acum s-a schimbat modul în care acestea se produc, a explicat, la Radio România, Monica Ioniță Scholz, doctor in fizică, cercetător la Institutul pentru cercetări marine și polare din Germania:

 "Avem acum ceea ce am putea denumi secete calde. Înainte aveam secete din cauza deficitului de precipitații. De exemplu, nu aveam zăpadă sau nu aveam precipitații în primăvară și apoi aveam probleme în vară când nu era de ajuns de multă apă în sol. Acum, peste lipsa asta de precipitații avem și temperaturi foarte ridicate, care amplifică fenomenul de secetă, avem mai multă evaporație, solul nu are timp să-și revină. Acum avem mai puțină zăpadă în iarnă. Dacă ai zăpadă solul rămâne umed până în primăvară și deficitul în vară este mai mic. Mai ales în sudul și estul Europei, stratul de zăpadă a scăzut, însă, dramatic în ultimii 20 de ani." 

Cred că marea noastră problemă este încălzirea globală, consideră cercetătoarea - de 20 de ani încoace fiecare an este maicald ca anul precedent mai mult sau mai puțin, au fost doar două sau trei excepții: 

"Valurile de căldură vara sunt mai lungi, se produc și mai devreme, am avut și în mai valuri de căldură. Am avut valuri de căldură și în septembrie și în octombrie în unii ani. Se întâmplă foarte des în centrul, sudul și estul Europei, nu mai e nicio noutate, dar a început să se întâmple și în nordul Europei, de exemplu în Norvegia. În Finlanda, anul trecut au fost peste 30 de grade în iunie și iulie, ceea ce este în afara variabilității naturale. Avem temperaturi de peste 30 de grade până și la Cercul Polar. Le ard pădurile în Siberia din cauza temperaturilor foarte ridicate. Problema este că pe lângă faptul că ard foarte multe păduri punem foarte multă cenușă în atmosferă, cenuşă care prin prisma circulației atmosferice ajunge la Cercul Polar, se depune pe gheața marină și amplifică fenomenul de încălzire globală." 

Cinci tipuri de secetă identifică Monica Ioniță Scholz: meteorologică, agricolă, hidrologică, ecologică și socio-economică. Seceta meteorologică se produce pe o perioadă relativ scurtă, e o secetă care răspunde destul de rapid la precipitații. În momentul în care ajungem la seceta agricolă deja discutăm despre umezeala solului, spune cercetătoarea, ajungem la punctul în care avem influență asupra agriculturii.

"În momentul în care ajungem la secetă agricolă și nu putem lua măsuri măcar să o diminuăm, ne afectează viața de zi cu zi, plătim prețuri mult mai mari pentru alimente sau acestea nu sunt și trebuie să importăm, ș.a.m.d. Durează un pic mai mult să ajungem în punctul în care vorbim de secetă hidrologică, avem nevoie de cel puțin câteva luni consecutive de deficit de precipitații, pentru că acolo vorbim de lipsă de apă în râuri și vorbim, de asemenea, și de lipsă de apă în sol. Din păcate, în ultimii cinci ani, de exemplu, centrul Europei, Germania mai ales, a fost afectat de o secetă hidrologică năprasnică. Au fost ani în care s-a diminuat foarte mult transportul pe râuri, a fost afectat și transportul pe Dunăre. Sunt afectate și ecosistemele, a crescut și temperatura apei râurilor, ceea ce este foarte dramatic pentru pești și pentru toate microorganismele care trăiesc în aceste râuri." 

Seceta ecologică este un nou tip de secetă, de curând introdus, apare în momentul în care se ajunge la reducerea sau dispariția unor specii de pești sau de animale.Seceta ecologică nu înseamnă neapărat secetă hidrologică sau legată de râuri, explică Monica Ioniță Scholz: 

"Pot dispărea  specii și dacă avem secetă pe suprafețe agricole și efectiv nu au ce să mănânce și nu au apă să bea. Seceta socio-economică apare în momentul în care vorbim de economie și de impactul asupra economiei, în care cresc prețurile pentru că nu am avut îndeajuns de multă producție la hectar, în care reducem transportul maritim, trebuie să reducem cantitatea de bunuri pe care poți să le pui pe barje. De exemplu, în România seceta din 2000-2001 a produs pagube socio-economice majore. Am avut ceva similar în 2018 în centrul Europei, vorbim aici de milioane de euro pagube." 

Oamenii de ştiinţă repetă semnalele de alarmă și spun că trebuie făcut mai mult pentru a proteja planeta de evenimentele climatice extreme rezultate din încălzirea globală. Altfel, dacă situaţia va continua în acest fel, spun ei, starea planetei se va înrăutăţi până când se va ajunge la un punct fără întoarcere.