Executivul comunitar şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică a României atât pentru 2016, cât şi pentru 2017.
Creşterea economică a României ar urma să atingă un vârf de 4,2% în 2016, graţie creşterilor salariale puternice şi relaxării fiscale, în timp ce în 2017 se va modera uşor la 3,7%, arată previziunile economice de iarnă publicate de curând de Comisia Europeană. Executivul comunitar şi-a îmbunătăţit astfel estimările privind creşterea economică a României atât pentru 2016, cât şi pentru 2017, în condiţiile în care în toamnă prognoza un avans de 4,1% în 2016 şi o creştere de 3,6% în 2017.
Analistul economic Aurelian Dochia ne-a prezentat factorii care vor determina creşterile din acest an şi din 2017: „Factorii sunt destul de bine cunoscuţi şi subliniaţi şi de Comisia Europeană. Este vorba de măsurile care au fost legate de reducerile de taxe şi impozite şi de creşterile de salarii. Asta a făcut ca în ultimul an şi în continuare în 2016 în România să crească destul de mult puterea de cumpărare care se traduce printr-o cerere crescută şi evident aceasta duce la o creştere a producţiei, deci la o creştere a Produsului Intern Brut. România într-adevăr are cea de-a doua mare creştere din Uniunea Europeană după Irlanda în 2016, dar să observăm ceva important. Se pare că acest nivel de creştere nu este sustenabil pentru că, aşa cum prognozează Comisia Europeană, în 2017 ar urma ca în România creşterea să încetinească din nou de la 4,2% la 3,7%, ceea ce înseamnă că stimulul acesta al creşterii este într-o anumită măsură artificial. El determină şi anumite dezechilibre, de exemplu deficitul bugetului public creşte atât în 2016 dar mai ales în 2017, când se prevede a ajunge la 3,8%, deci depăşeşte ţinta de 3% impusă de normele europene, România este în pericol de a intra din nou în procedura de deficit excesiv, datoria publică creşte şi ea, deci în general 2016 arată un vârf de creştere care este în bună măsură o creştere pe datorie, ca să spunem aşa.”
De curând, Institutul Naţional de Statistică a informat că, în 2015, creşterea economică a României a fost de 3,7%. Analistul economic Aurelian Dochia: „Ca şi pentru prognoza Uniunii Europene, şi pentru 2015 au acţionat factorii amintiţi, respectiv reducerile de impozite şi taxe şi creşterile de salarii. Pentru că, să ne amintim, aceşti factori au început să acţioneze de mai bine de un an de zile, de când Guvernul a început să ia măsuri de creştere a salariului minim, de restituire a salariilor din sectorul public care fuseseră anterior micşorate. Au fost o serie de măsuri care au făcut ca veniturile populaţiei să crească şi această creştere s-a tradus în consum mai înalt. Procesul acesta continuă în 2016, dar, pe termen mai lung, aşa cum spuneam, se pare că nu este sustenabil, trebuie să fie înlocuit acest factor de creştere cu altceva.”
Economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, crede, la rândul său, că ţara noastră trebuie să decidă dacă doreşte să fie un exportator competitiv sau o piaţă de desfacere pentru străini. El a explicat că, în funcţie de această decizie, trebuie selectate şi politicile economice adecvate, deoarece este o diferenţă semnificativă între o politică fiscală de reducere a TVA, o politică monetară care ţinteşte aprecierea monedei naţionale şi o politică structurală cvasistagnantă, toate în ideea stimulării consumului, respectiv o politică fiscală de reducere a contrubuţiilor de asigurări sociale, care impulsionează producţia, o politică monetară care urmăreşte o uşoară depreciere a cursului de schimb pentru a sprijini exporturile şi o politică structurală de continuare a reformelor şi de îmbunătăţire a capacităţii administrative.
Valentin Lazea: „Dacă capacitatea de producţie internă nu poate să răspundă cererii sporite de consum, atunci va creşte deficitul extern, care va trebui finanţat prin creşterea datoriei, atât a datoriei publice, cât şi a celei private. Doi: a stimula o ţară la nivelul de dezvoltare a României în acest moment, al dezvoltării ei economice, riscă să prindă România în aşa-numita capcană a venitului mijlociu, capcana în care cad majoritatea ţărilor care ajung în jur de 10.000 de dolari pe cap de locuitor, care spun 'haideţi să ne relaxăm, ne-am chinuit destul până acum'. A treia problemă care se naşte cu această atitudine consumeristă este că una este să stimulezi consumul atunci când ai un deficit de cerere, aşa cum a fost în perioada 2009 şi va fi încă până în trimestrul doi al acestui an, şi alta este să stimulezi consumul când se trece de la deficit de cerere la un exces de cerere, aşa cum vom avea în România începând cu trimestrul trei. În momentul când există exces de cerere, atunci consecinţele sunt reaprinderea inflaţiei şi/sau creşterea importurilor.”
Economistul şef al Băncii Naţionale a României mai precizează că ţările care şi-au bazat dezvoltarea pe exporturi au depăşit mai uşor criza globală şi au reuşit să evite capcana venitului mijlociu. Veştile bune pentru România sunt integrarea economică ridicată cu Uniunea Europeană, faptul că în economia autohtonă încă predomină capitalul românesc, că investiţiile străine directe care au venit în ţară au intrat în proporţie de peste 55% în domenii de activitate cu potenţial de export şi că o proporţie semnificativă a exporturilor româneşti este în zona tehnologiilor mediu spre înalte.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved