FMI atenţionează că măsurile de relaxare fiscală anunţate de Guvernul român pentru perioada 2017-2020 ar putea majora deficitul bugetar până la 6% din PIB până în 2022.
Fondul Monetar Internaţional prognozează pentru 2017 o creştere a economiei româneşti de 4,2% şi "încurajează" autorităţile de la Bucureşti să menţină ritmul luptei anti-corupţie. În raportul adoptat joi, FMI salută progresele realizate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală, însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor. În privinţa riscurilor, FMI subliniază că proiectul legii salarizării unice, majorarea pensiilor şi noile reduceri de taxe ar putea afecta negativ deficitul bugetar, care ar putea ajunge în acest an la 3,7% din PIB, pentru ca în 2018 el să se deterioreze până la 3,9 procente.
Pentru a evita ca majorarea deficitelor să pună în pericol stabilitatea fiscală, FMI recomandă consolidare pe termen mediu, sprijinită de reforme care să crească eficienţa sectorului public. Totodată, percepţia de relaxare a prudenţei fiscale ar putea afecta negativ încrederea pieţelor, iar acest risc, cumulat cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiune asupra cursului de schimb. Pe de altă parte, la prezentarea raportului asupra stabilităţii financiare 2017, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a apreciat că o creştere economică rapidă, aşa cum se înregistrează în ultima perioadă în România, chiar într-un context macroeconomic stabil, implică şi riscuri în creştere. Guvernatorul a explicat că datoria Băncii Centrale este să urmărească aceste riscuri şi să le comunice, pentru a diminua eventualele efecte negative, nu să sperie populaţia. Mugur Isărescu: "Faptul că riscurile sunt reduse nu trebuie să ducă la concluzia "Banca Naţională a greşit că a transmis un risc", ca şi cum asta ar fi trebuit să se întâmple, să se prăbuşească o bancă, să se dovedească că noi am avut dreptate. Nu acesta este scopul nostru şi nici să speriem populaţia. Este o practică europeană, pentru că într-o lume sofisticată, cu instituţii financiare sofisticate, cum este lumea în care am intrat, riscurile sunt inerente".
La rândul său, viceguvernatorul Liviu Voinea consideră că, de la precedentul raport, stabilitatea financiară a rămas robustă în România, iar riscurile au scăzut ca intensitate şi număr, dar s-au diversificat. Liviu Voinea: track Apreciem că există un risc sistemic ridicat de natură preponderent externă, dar cu o dinamică mai puţin accentuată decât în urmă cu câteva luni, şi anume riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente. De asemenea, identificăm trei riscuri moderate de natură internă, şi anume tensionarea echilibrelor macroeconomice, riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a sectorului companiilor nefinanciare şi cadrul legislativ în domeniul financiar-bancar. Liviu Voinea a adăugat că un risc nou apărut, deocamdată redus, este riscul unei accelerări a preţurilor imobiliare.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved