Explicaţii privind salarizarea în România

Legea salarizării unitare şi cea care prevede trecerea plăţii contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului au valoare de tsunami! În timp ce Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti spune că, prin cele două acte normative, sunt reparate disfuncţionalităţi majore, ceea ce va conduce la creşteri importante de venituri pentru unii, dar şi la scăderi pentru alţii, sindicaliştii vorbesc de minciună şi manipulare. 

Într-o mult aşteptată conferinţă de presă, marţi, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că, la data adoptării Legii salarizării, în iunie anul trecut, raportul dintre salariul minim pe economie şi cel maxim, al preşedintelui ţării, era de până la 1 la 18, or Guvernul a dorit să se ajungă la 1 la 12. În plus, ajustările salariale se impuneau în condiţiile în care, pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii aveau salarii diferite. Nu puţine sunt categoriile de bugetari care, însă, după aplicarea celor două legi, se plâng de scăderea veniturilor. Ministrul îi combate:s-au micşorat doar cele foarte mari, pe care le primesc 3% din cei plătiţi din bugetul de stat. 

Lia Olguţa Vasilescu: "Menţionez că s-a ştiut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile, încă din luna mai. Eu, cel puţin, am anunţat acest lucru în mai multe interviuri, dar şi în cadrul comisiilor parlamentare, acolo unde s-a dezbătut Legea salarizării. Sigur că nu am pornit de la început de la ideea scăderii vreunui salariu de bugetar. Dar pentru a respecta raportul de 1 la 12, care este un raport corect şi în trend cu legile din UE, au fost necesare ajustări salariale atât în cazul celor care depăşeau salariul preşedintelui, cât şi în cazul unor categorii de funcţionari, care erau duble faţă de ceea ce permitea grila stabilită pentru 2022." 

Din opoziţie, PNL îşi menţine decizia de a depune o moţiune simplă la adresa ministrului Muncii. Deputatul liberal, Dan Vâlceanu, consideră că Lia Olguţa Vasilescu a evitat să vorbească despre adevăratele efecte ale deciziilor luate, prezentând doar o înşiruire de texte şi legi: "Ministrul ne-a citit texte de legi, dar nu ne-a spus ce se întâmplă practic cu grefierii, cu poliţiştii, cu salariaţii Direcţiilor Judeţene de Statistică, ce se întâmplă cu profesorii care sunt plătiţi la plata cu ora, cu alte categorii de personal care au ajuns ca, în ziua de salariu, să vină să plătească bani la stat şi nu să primească bani pentru munca pe care au prestat-o. Am văzut o doamnă ministru care vine şi ne spune tot felul de lucruri legate de pensii, dar uită că nu a indexat pensia de la 1 ianuarie; ne spune că în mediul privat nu are ce să facă. Eu nu am înţeles nimic din ce a spus, am văzut doar o înşiruire de articole de lege şi ultimul îndemn: să citească oamenii legea." 

Efortul bugetar pentru salarii este substanţial: în 2016 s-au cheltuit 57 de miliarde de lei (circa 12,4 miliarde de euro), în 2017 - 70 de miliarde, iar în 2018 - vor fi peste 80. Potrivit Puterii, aceasta arată că salariile românilor vor avea o mare creştere.