Fake-news, un termen înşelător? În opinia multora ar trebui înlocuit cu cel de dezinformare, care presupune intenţia de a induce în eroare.
Fake-news, un termen înşelător? În opinia multora ar trebui înlocuit cu cel de dezinformare, care presupune intenţia de a induce în eroare. Intrate în discursul public odată cu cele mai recente alegeri prezidenţiale din SUA - când republicanii şi democraţii s-au acuzat reciproc de propagarea de ştiri false în scopul câştigării alegerilor - fake-news - urile au devenit un fenomen cu efecte globale, care provoacă îngrijorare autorităţilor şi specialiştilor prin consecinţele pe care le pot avea.
Ştirile false, cum sunt nu tocmai corect numite dezinformările, există, însă, dintotdeauna. Amploarea fenomenului a atras atenţia opiniei publice poate cel mai evident în timpul scandalului în care a fost implicată firma de consultanţă Cambridge Analytica, acuzată că ar fi manipulat numeroase conturi de Facebook pentru a influenţa rezultatul alegerilor din mai multe state. Invitată la Radio România, Andreea Gavrilă, unul dintre fondatorii rubrika.ro - primul analizator automat de ştiri din surse de încredere din România - cu o analiză a termenului de fake-news:
"Terminologia de ştiri false nu este întotdeauna una corectă, în sensul în care nu putem să luăm în calcul această falsitate ca un binom în comparaţie cu adevărul. În sensul ăsta, ştirile false sau fake-news nu sunt neapărat ştiri, nu sunt neapărat false şi cu atât mai mult întotdeauna pot avea un sâmbure de adevăr, ceea ce înseamnă că am putea traduce aceste ştiri prin termenul de ştiri contrafăcute, dezinformare şi dezordine informaţională, ceea ce încapsulează foarte bine această temă de ştiri false sau de fake-news. Deci, cumva, cred că trebuie să punem în evidenţă faptul că nu este neapărat o ştire neadevărată, cu atât mai mult cu cât într-o ştire fake există o foarte mare probabilitate să existe un sâmbure de adevăr."
Dezvoltarea mediului on-line şi a rețelelor sociale, dependența de acestea și consumul media exclusiv prin intermediul internetului sunt factori favorizanţI pentru extinderea fenomenului fake-news. O gamă largă de produse media intră în această zonă. Iar dacă ești adolescent, ești cu atât mai predispus să te confrunți cu dezinformarea. Potrivit unui studiu realizat de Reuters Institute for the Study of Journalism, oamenii obişnuiţi, adică persoanele nespecializate în acest domeniu, sunt dispuşi să încadreze în zona de fake-news începând de la parodie - care funcţionează cu informaţie contrafăcută, dar fără a avea intenţia de a manipula -, ştirile prost făcute din cauza neîndemânării jurnalistului, ştirile prost făcute cu intenţie, deci ştirile părtinitoare, o parte din publicitate, conţinutul hiperpolitizat, până la ştirile inventate.
Concluzia celor de la Reuters Institute for the Study of Journalism ar fi că definiția fake news este atât de largă, încât devine inoperantă. De aceea, ei propun să se renunțe la termenul de fake news, pentru că este înșelător si să se meargă pe ideea de dezinformare, cea care presupune intenția de a induce în eroare. Ideea este îmbrăţişată şi de Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalsim Independent: "Am rețineri destul de întemeiate în ce privește utilizarea termenului fake news, deşi reprezintă o scurtătură lingvistică pentru fenomen. Nu toate informațiile false care ne parvin sunt știri. Nu toate informațiile false ne parvin de la ziariști. Termenul de fake-news face o trimitere directă către "news", către ziarişti, către zona profesională, ceea ce mi se pare nedrept".
Cum ne putem proteja de ştirile false? În contracarea fenomenului știrilor false și al dezinformării, gândirea critică și educația media sunt două dintre "armele" care pot fi folosite cu succes. Adică să încercăm să căutăm mai multe informații din surse diferite, să reacționăm, să găsim surse de informare de încredere, să nu ne limităm la a lua informații doar de pe rețelele sociale, spun cei de la rubrika.ro. Din scutul de protecție pe care trebuie să-l avem tot timpul la noi, nu trebuie să lipsească verificarea autorilor reali ai știrilor din on-line și, foarte important, să verificăm dacă site-ul respectiv are o adresă fizică și un număr de telefon, adaugă Ioana Avădani.
Altfel spus, e nevoie de un fel de igienă informaţională. Într-o încercare de conştientizare, Centrul pentru Jurnalism Independent organizează de 25 de ani proiecte de educație pentru elevii de liceu, pentru a-i face să înțeleagă cum funcționează mass-media. "Suntem o mână de ONG-uri care facem lucrul acesta. Noi credem că este crucial că, dacă ai la un capăt un sistem media care funcționează dupa anumite norme, să ai la capătul celălalt și un grup de consumatori care să cunoască acele norme și să le aprecieze", spune Ioana Avădani. În România, fenomenul se manifestă în principal în mediul on-line, pentru că media audio-vizuală este reglamentată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care poate da amenzi pentru nerespectarea acestuia.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved