În prag de sărbatoare, gospodăriile tradiţionale româneşti îmbie cu mirosul de iarnă, aroma cozonacului cald şi al vinului fiert, iar aerul îngheţat se umple de voia bună transmisă de cetele de colindători.
În prag de sărbatoare, gospodăriile tradiţionale româneşti îmbie cu mirosul de iarnă, aroma cozonacului cald şi al vinului fiert, iar aerul îngheţat se umple de voia bună transmisă de cetele de colindători. În multe zone din ţară datinile strămoşeşti sunt păstrate cu sfinţenie.
Capra, Turcul, Irodul, Mareşalul, Ţiganii, Fanarioţii, Baba şi Moşneagul, Dracul, Moartea, Moşoaiele, Căiuţii şi Plugul mare sunt obiceiuri ce pot fi întâlnite în diferite zone din ţară sau în muzeele satului organizate pentru a aminti celor de la oraş despre stilul de viaţă tradiţional şi despre frumuseţea lui.
Un regal de muzică şi culoare s-a desfăşurat la jumătatea lunii decembrie la Muzeul naţional al satului, Dimitrie Gusti, din Bucureşti: Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou "Am venit să colindăm. Florile Dalbe".
Aici, cete de colindători şi de mascaţi din importante zone etnografice ale ţării, păstrătoare de valoroase obiceiuri, tineri interpreţi de muzică populară şi meşteri populari s-au adunat pe uliţele Muzeului Satului şi i-au transpus pe vizitatori în minunata atmosferă a sărbătorilor de iarnă în spirit tradiţional. Aceştia au impresionat prin frumoasele lor costume, bogăţia recuzitei, colindele şi urăturile prezentate, zurgălăi şi jocurile cu măşti.Pentru prima dată la muzeu s-au aflat Grupul de colindători Cercănelul din Maramureş, Grupul de tradiţii Mărişana - Mărişel, Cluj, Ansamblul de datini Străjerii din Dolheşti - Suceava, Urşii de la Preuteşti - Suceava. Şi grupuri cunoscute s-au alăturat cetei de urători: Grupul folcloric Ciobănaşul - Gura Teghii, Buzău, Ansamblul Drumul baltagului - Borca, jud. Neamţ, Ansamblul Tradiţii luncaviţene - Luncaviţa, jud. Tulcea, Grupul folcloric Marin Cotoanţă - Măldăeni, jud. Teleorman.
Urările cetei de Moşoaie din Tulcea, s-au făcut auzite în ritmul clopeţeilor stârniţi de mersul săltat al tinerilor colindători. Ionuţ, un tânăr colindător ne-a mărturisit că: "Nu uităm niciodată aceste tradiţii" "Şi alungă strigoii" a adaugat Daniela Puia, colega lui. "Moşoaiele, în Luncăviţa de Tulcea au o mare importanţă. Începând de pe 6 decembrie, de la Sf.Neculai şi până pe 24, la Luncăviţa se desfăşoară Tradiţiile Luncăviţene: Moşoaiele. Aceste Moşoaie au o costumaţie specifică, care în seara de ajun vesteşte gospodarul că vin sărbătorile şi alungă spiritele rele, ca să rămână curtea curată, pentru când vine Crăciunul. Când aud clopotele gospodarii au poarta deschisă. Dacă un gospodar nu primeşte o ceată de colindători, atunci nu se simte mulţumit că vine Crăciunul. Gospodarul primeşte o ceată, doua, trei. Sunt foarte multe cete. Avem aproape 50, de asta e sărbătoare!", ne-a spus profesor maistru Ion Trandafir, îndrumătorul mai în vârstă al colindătorilor."
Şi cum în Dobrogea trăiesc pe lângă români, haholi, ucrainieni şi turci, care au împrumutat unii de la alţii obicieiurile, am aflat de la oamenii locului că de Crăciun, din cele mai vechi timpuri, turcii îi primeau pe moşoi în case, iar românii făceau baclavale.
Şi colindătorii din zona Clujului sunt mândri de obiceiurile lor. Îmbrăcată în straie tradiţionale bogat brodate, Maria Ana Mariş ne-a spus: "Suntem de la Măricel, judetul Cluj, din munţii Apuseni şi am venit la Bucureşti la colindat. Vă arătăm obiceiurile de sărbători de la noi, colindatul junilor sau Ceata Junilor şi colindele specifice din zona noastră. La noi se colindă de Naşterea Mântuitorului şi avem si colinde precreştine. La noi colindătorii nu se costumează, nu se maschează, doar se îmbracă în costume tradiţionale româneşti. Şi e musai să primeşti colindători cu mare drag."
Pe Eugen Amaria, care conduce ceata care colindă cu Ursul, l-am întrebat cu ce joc au venit bucovinenii: "Cu jocul Ursului din comuna Preuteşti, judeţul Suceava. Jocul Ursului este în felul următor: intră în scenă oamenii îmbrăcaţi în urs, urşii, pe coate şi în genunchi, se ridică sus (pe două picioare), mor, apoi se descântă ursul, învie şi apoi dansează şi iese din scenă. Suntem 13 oameni, alături de cei care fac muzica. Costumele sunt cusute de noi din piei de oaie, fiecare participant îşi face costumul lui cum vrea, iar muzicanţii sunt în costume populare tradiţionale. La noi se colindă din 31 decembrie până în anul nou, Se alungă spiritele rele sperând să vină altele mai bune, marcând trecerea dintr-un an în celălalt."
Cosmin Rusu, membru al grupului Străjerii dinDolheşti - Suceava, reprezintă un ţigan într-o altă ceată de colindatori din Bucovina şi ne-a explicat: "Am venit cu Capra, Dansul măştilor, Dansul urşilor, Dansul Ţiganilor, pe care îl prezint eu, un dans tradiţional românesc pe care îl păstrăm încă din străbuni. Este un dans al sărbătorilor de iarnă şi întâmpină venirea iernii. Odată cu venirea ţiganilor, vin şi sărbătorile."
Cei prezenţi la muzeu s-au putut bucura şi oferta de cadouri tradiţionale realizate de meşteri populari, produse gustoase şi aromate din gastronomia tradiţională, cozonaci, covrigi, colaci, ceaiuri, vin şi produse bio, ca în gospodăriile românilor.
Fie ca spiritul sărbătorilor de iarnă să vă umple inimile de bucurie!
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved