Final de misiune în Afganistan

SUA au intervenit militar în Afganistan în urmă cu aproape 20 de ani, la scurt timp după atentatele teroriste împotriva turnurilor gemene din New York şi a Pentagonului. Acuzaţi că i-au oferit refugiu lui Osama bin Laden şi rețelei jihadiste Al Qaida, responsabili de atentate, talibanii au fost înlăturați de americani de la putere. Au urmat aproape două decenii în care forțele NATO au acționat în regiune prin diferite misiuni, jalonate de numeroase atentate soldate cu pierderi de vieți omenești. 

"A venit momentul să punem capăt celui mai lung război al SUA. Pe fondul ameninţării teroriste care s-a extins acum în mai multe locuri, menţinerea a mii de soldaţi concentraţi într-o singură ţară, cu un cost de miliarde anual, pare a fi lipsit de sens din punctul meu de vedere şi al liderilor noştri" - a anunțat, însă, în aprilie, liderul de la Casa Albă, Joe Biden. 

SUA vor lucra cu aliaţii lor din NATO pentru o retragere coordonată din ţara asiatică, conform principiului stabilit de la început: intrăm împreună, adaptăm împreună şi ieşim împreună. La scurt timp, Alianţa Nord-Atlantică a anunțat că sunt întrunite condiţiile necesare pentru încheierea misiunii sale "Resolute Support"' din Afganistan și nu mai este necesară menținerea acestei prezențe redusă între timp la 9.600 de militari din 36 de ţări. România face parte din coaliția împotriva terorismului, primii militari români fiind dislocați în Afganistan la scurt timp după atentate, iar de atunci s-a numărat constant printre principalii contributori la misiunea NATO. În acord cu partenerii săi din Alianță, România a decis să-și retragă forţele din Afganistan coordonat cu ceilalţi membri începând cu data de 1 mai 2021, decizia fiind luată în CSAT. 

Misiunea în Afganistan se va încheia pentru Ministerul Apărării numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă, a declarat ministrul de resort Nicolae Ciucă: 

"Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în teatrul de operaţii, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii. România a luat decizia, acum două decenii, să facă parte din coaliţia de luptă împotriva terorismului şi să se alăture aliaţilor săi strategici, în efortul internaţional de combatere a unui inamic care ameninţa liniştea şi securitatea cetăţenilor. Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan, contribuind semnificativ la schimbarea în bine a situaţiei de securitate din zonă." 

Vorbim de două misiuni - prima a fost "Forţa internaţională de asistenţă pentru Securitate" (ISAF), urmată, din 2015, de "Resolute Support", care a avut ca scop instruirea, consilierea şi acordarea de asistenţă Forţelor Naţionale afgane de Securitate şi Apărare. 

Invitat la Radio România, Nicolae Ciucă, comandant al primului batalion românesc în Afganistan, a creionat un tablou al situației din perspectiva României: "Pentru Armata română anul 2002 însemna speranţă şi eforturi pentru a putea să fim invitaţi la aderare în toamna anului respectiv, ceea ce s-a şi întâmplat, iar doi ani mai târziu, Armata română continua să-şi îndeplinească misiunile în Afganistan, dar şi în Irak şi devenea membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice în baza deciziei luate de membrii Alianţei la summit. Ca atare, ulterior toate aceste elemente de analiză pot să fie descrise în două linii - linia de voinţă, de entuziasm, de spirit pentru a demonstra că suntem în măsură şi avem resursa umană, disponibilitatea şi, de ce nu, spiritul de sacrificiu pentru a deveni membri ai Alianţei Nord-Atlantice, şi după aceea am demonstrat că suntem un membru credibil al acestei alianţe. Şi pentru că am vorbit de sacrificiu, doresc să aduc aminte de memoria şi recunoştinţa pe care trebuie să le-o păstrăm celor 27 de militari români care şi-au pierdut viaţa în Afganistan şi, de asemenea, să aducem aminte de cei aproape 200 de militari răniţi. Acesta este efortul pe care armata română l-a făcut în aceşti 20 de ani." 

Cum arată acum Afganistanul, în ce măsură problemele au fost rezolvate? Afganistanul nu este nici acum o țară perfectă, dar nici nu se compară cu Afganistanul decapitărilor și al torturii de acum două decenii. Afganistanul are acum zeci de misiuni diplomatice în întreaga lume, o Constituție, un președinte și un executiv ca rezultat al unor alegeri democratice, un parlament ales și consilii provinciale unde femeile sunt reprezentate. Au fost reînființate partide, ONG-uri și organizații ale societății civile. Majoritatea afganilor au acces la serviciile de bază de îngrijire a sănătății, iar milioane de copii sunt vaccinați împotriva bolilor epidemice. Rămân, însă, provocări uriașe ce țin de guvernare, de droguri, sărăcie și corupție. Viitorul este încă incert. 

Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei EURISC: "După două decenii se încheie această operaţiune care a costat atâtea vieţi omeneşti, trilioane şi care lasă în urmă problema nerezolvată. Nu ştim cum vor evolua lucrurile în perioada următoare. Este foarte important ca noi, care am participat de la bun început la această operaţiune în Afganistan, să avem toţi băieţii acasă şi, dacă se poate, şi echipamentul respectiv. Afganistanul va rămâne o lecţie asupra modului în care infrastructurile sunt cele care hotărăsc soarta, viaţă şi buna funcţionare a unei misiuni. O ţară care nu are ieşire la mare este o ţară care nu poate să fie, mai ales cu geografia Afganistanului, nu poate să fie cucerită, nu poate să fie controlată şi cu adevărat transformată." 

Preşedintele Parlamentului afgan, Mir Rahman Rahmani, a avertizat că retragerea forţelor străine din ţară în contextul actual va duce la război civil.