Fondurile private de pensii din România, afacerea următoarelor decenii pentru că vor aduna active de zeci de miliarde de euro, se află practic, în 2014, în cel de-al şaptelea an de funcţionare.
Fondurile private de pensii din România, afacerea următoarelor decenii pentru că vor aduna active de zeci de miliarde de euro, se află practic, în 2014, în cel de-al şaptelea an de funcţionare. Primele contribuţii au fost virate în luna mai 2007 la fondurile private facultative, care constituie aşa-numitul Pilon III şi care, în prezent, sunt în număr de 10, cu 8 administratori, iar fondurile private obligatorii, din Pilonul II, au receptat primele sume din partea participanţilor un an mai târziu, anume în mai 2008. În cadrul Pilonului II, funcţionează 8 fonduri şi 8 administratori, la jumătate faţă de câţi erau în urmă cu şase ani, după mai multe fuziuni şi achiziţii, dar şi ieşiri de pe piaţă. Iar după valoarea activelor, primele trei fonduri sunt administrate de ING Pensii, Allianz – Ţiriac Pensii şi Generali Fond de Pensii. Pe piaţă mai activează Eureko, BCR, Metropolitan Life, Aegon şi BRD Fond de Pensii.
Într-o dezbatere în care a fost amintit faptul că în unele ţări din regiune fondurile private obligatorii au fost naţionalizate total sau parţial, analistul economic Radu Crăciun a spus că România are nevoie de sistemul pensiilor private obligatorii:
„În mod cert, Pilonul II al sistemului de pensii private este un proiect pentru viitor. Pe de o parte, mă refer la participanţii la sistemul de pensii private care sunt cei care vor deveni pensionari peste 20 de ani. În al doilea rând, este faptul că, în egală măsură, de existenţa unui astfel de sistem beneficiază şi economia românească. Practic, aceşti bani în următori 20 de ani, până când plăţile vor începe să fie făcute, o să fie investiţi în dezvoltarea economică a României. În mod cert, o naţionalizare a Pilonului II ar aduce cel mult o soluţie pe termen foarte scurt, dar, practic, asta ar condamna la venituri extrem de scăzute generaţiile care se vor pensiona peste 20 de ani.”
Radu Crăciun a reamintit că România se va confrunta peste 20 de ani cu un şoc demografic, generat de ieşirea la pensie a generaţiei născute după interzicerea avorturilor, în 1966, în timpul dictaturii comuniste, în timp ce alte state din zonă nu vor avea de-a face cu acest fenomen, iar pensiile private obligatorii ar putea atenua efectele negative ale unui astfel de şoc.
Conform Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, fondurile de pensii private obligatorii şi facultative au ajuns, împreună, la active nete în administrare în valoare totală de aproape 17,5 miliarde de lei (4 miliarde de euro) la mijlocul anului 2014. Cele 8 fonduri de pensii private obligatorii au adunat un număr de 6,16 milioane de participanţi, în beneficiul cărora administrau active nete în valoare totală de 16,5 miliarde de lei (3,75 de miliarde de euro). În ultimul an, activele nete ale Pilonului II şi-au menţinut ritmul de creştere de 43% faţă de mijlocul anului 2013, datorită creşterii procentului de contribuţie la 4,5% din salariul brut în 2014, dar şi rezultatelor investiţionale obţinute de administratori. Din punctul de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private obligatorii au obţinut în ultimul an un randament mediu de 12,1%, în timp ce randamentul mediu de la lansare este de 11,4% pe an.
La întrebarea care este cheia succesului pentru fondurile de pensii administrate privat, a răspuns, pentru Radio România, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat, Mihai Coca Cozma:
“Cheia succesului în primul rând este dată şi de faptul că pe piaţa de pensii private avem un sistem extrem de bine pus la punct de concurenţă. Cele mai mari companii de administrare de fonduri din Europa, dar şi din America sunt prezente în România şi un prim aspect eu zic că este dat de faptul că există concurenţă şi dorinţa ca fiecare administrator să aibă un rezultat cât mai bun pentru participanţii la fondul său. Un al doilea element este legat de faptul că strategia de investiţii a fost tot timpul balansată, iar în acest moment peste 95% din investiţiile pe care fondurile le au sunt aflate în România, mai puţin de 5% sunt plasate în afară. O altă proporţie importantă este legată de faptul că marea majoritate a investiţiilor, undeva la 70 – 75%, sunt în titluri de stat, restul fiind investite pe bursă.”
Cât despre fondurile de pe Pilonul III, amănunte am aflat de la directorul Secţiei de Pensii Private din Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ileana Horvath: „Nu sunt foarte căutate din nefericire în acest moment pentru că nu există o deductibilitate fiscală extrem de avantajoasă şi nu există instrumentele prin care angajatorii să fie încurajaţi să ofere pachete salariale avantajoase angajaţilor. Trebuie lucrat şi la educaţie financiară în primul rând, nu numai la legislaţie. Trebuie să existe atât din partea organelor abilitate interesul ca acest sistem să se dezvolte, dar trebuie să existe şi din partea angajatorilor un interes de a diversifica pachetele salariale pe care le oferă.”
Cele 10 fonduri de pensii private facultative au ajuns la finele primului semestru din 2014 la un număr total de circa 330.000 de participanţi, în beneficiul cărora administrau active nete în valoare totală de peste 923 milioane de lei (210 milioane de euro). Din punctul de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private facultative au obţinut în ultimul an un randament mediu de 12,4%, în timp ce randamentul mediu de la lansare este de 8,3% pe an.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved