Desfăşurată la jumătatea lui aprilie sub înaltul patronaj al Guvernului Federal Elveţian şi al OM pentru Proprietate Intelectuală - OMPI, a 44-a ediţie a Salonului Internaţional de la Geneva a adus şi în acest an recunoaştere cercetătorilor români.
Desfăşurată la jumătatea lui aprilie sub înaltul patronaj al Guvernului Federal Elveţian şi al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală - OMPI, a 44-a ediţie a Salonului Internaţional de la Geneva a adus şi în acest an recunoaştere cercetătorilor români. Aceştia au obţinut 20 de medalii de aur, după ce în urmă cu un an inventica românească înregistrase un succes remarcabil - 28 de medalii (18 de aur, 7 de argint şi 3 de bronz).
Anul acesta au fost peste 700 de expozanţi, iar multe dintre cele mai originale concepte prezentate au fost legate de sănătate şi de monitorizarea organismului uman - pornind de la o aplicaţie pentru protecţia somnambulilor, pâna la un dispozitiv care detectează cât de mult sânge a pierdut o persoană rănită şi începe în mod automat o transfuzie cu tipul de sânge necesar. Marioara Avram, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie din Bucureşti, s-a aflat şi în acest an între premianţii cu aur. Împreună cu o echipă de tineri cercetători, Marioara Avram a pus la punct, în urmă cu un an, un reactiv pe bază de nanoparticule din aur care permite determinarea cu acurateţe a limitelor tumorale, pe suprafaţă şi în profunzime, invenţie ce poate ajuta doctorii să vadă cu precizie până unde s-a întins o tumoare şi să ştie astfel cât trebuie extirpat. Premiat la Geneva în 2015, reactivul a fost punct de pornire pentru o altă invenţie, de asemenea recompensată anul acesta cu aur.
Invitată la Radio România, Marioara Avram explică: "Anul acesta am continuat să lucrez tot pentru aceleaşi tumori melanom, în sensul că a trebuit să realizez un dispozitiv cu care să pot măsura constanta dielectrică şi indicele de refracţie al tumorilor pentru a separa celulele tumorale faţă de celulele sănătoase. Astfel, se poate determina celula tumorală printr-o metodă neinvazivă, în sensul în care nu mai e nevoie de o biopsie a tumorii, ci se vor detecta aceste celule tumorale direct din sânge măsurând constanta dielectrică sau după indicele de refracţie. Ideea mi-a venit de la invenţia de anul trecut, deci folosind un reactiv pe bază de aur coloidal, am observat la microscop că pe aceste melanom celulele tumorale îşi făceau rezonanţa plasmonică de rezonanţă la altă lungime de undă decât m-aş fi aşteptat. În general, materialul biologic îşi face rezonanţa şi atunci a trebuit să-mi explic de ce s-a întâmplat aşa cu nanoparticulele de aur şi a trebuit să lucrez la acest dispozitiv pentru a determina exact proprietăţile acestor celule tumorale, proprietăţi care nu erau descrise în literatura de specialitate. Acesta este un nou pas intermediar pentru un alt dispozitiv la care lucrez, în sensul că aş vrea să detectez celulele tumorale circulante din sânge, care este o metodă revoluţionară la ora actuală pe plan mondial."
Profesorul Daniel Ghiculescu de la Universitatea Bucureşti a fost, de asemenea, premiat recent la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva. "Se merge pe combinarea tehnologiilor şi a procedelor neconvenţionale. Tendinţa este acum către micro şi chiar nano-tehnologii" , descrie profesorul Ghiculescu invenţiile cu care a adus României medalii anul acesta: "Am avut două invenţii şi fiecare a obţinut o medalie de aur şi nişte premii speciale din partea juriului. Este vorba de o continuare a direcţiei noastre de cercetare, anume de a combina tehnologiile neconvenţionale între ele. Sunt procedee de combinare hibridă, aşa se numesc, combinaţie am avut de exemplu în acest an între electroeroziune şi ultrasunete, pe de o parte, şi a doua între electrochimie şi ultrasunete. Combinaţia aceasta creează nenumărate avantaje, în sensul că există o anumită sinergie, se amplifică avantajele fiecărui procedeu în parte. Este vorba, de fapt, de tendinţa majoră de a crea suprafeţe din ce în ce mai mici, deci ultraminiaturizarea, o provocare pentru toate domeniile, mă refer la IT, la telecomunicaţii, la electronică, la optoelectronică şi, în general, în foarte multe domenii, şi această provocare primeşte răspuns din partea acestor procedee de prelucrare neconvenţionale."
Adevărata problemă este transferul tehnologiei din laborator către diferitele segmente ale pieţii pentru a fi ulterior comercializate, mai spune profesorul Daniel Ghiculescu: "Salonul Internaţional de la Geneva este un mijloc foarte bun de promovare şi este o şansă pentru noi de a avea o oarecare deschidere către exterior, în zone unde aceste industrii sunt mai dezvoltate şi la care şansele de aplicare a acestor produse sunt mai mari. Sunt convins că acolo unde rezultatele sunt promiţătoare, potenţialii investitori nu întârzie să apară. Dar cred totuşi că există un decalaj între ceea ce se întâmplă în Europa, care probabil e puţin mai conservatoare, şi zona să zicem de peste Ocean, din Statele Unite, sau din Asia, unde transferul tehnologic se face ceva mai rapid."
Potrivit datelor oficiale, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci de la Bucureşti primeşte anual 1000 - 1100 de cereri de brevete de invenţie, iar din acestea doar aproximativ 400 îl obţin.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved