În Munții Apuseni

Situați în Transilvania, în vestul României, Apusenii nu se remarcă neapărat prin altitudine, cel mai înalt vârf nedepășind 1849 de metri, ci prin multiplele posibilități de petrecere a timpului liber. Ne începem călătoria chiar din zona centrală, din Parcul Natural Apuseni, recunoscută ca una dintre cele mai importante din punct de vedere al biodiversității și al experienței de vizitare.

Paul Iacobaș este manager de destinație într-un program de ecoturism numit Pădurea Craiului și reprezentant Apuseni Experience, o organizație care promovează turismul responsabil. 

"În Parcul Natural Apuseni, poate cea mai recomandată e drumeția, care te poartă prin platoul carstic Padiș, cu nenumăratele sale atracții care țin de peisajul carstic, împădurit, extrem de bine reprezentat în Parcul Natural Apuseni. Aș enumera Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Cetățile Rădesei, Poiana Ponor și Lumea Pierdută, Groapa de la Barsa. Iată doar câteva atracții care fac orice drumeție, indiferent de nivelul de pregătire sau de așteptare, o experiență specială. 

De asemenea, în zona Parcului Natural Apuseni putem să interacționăm cu moții, aceștia formând o populație care locuiește permanent la o altitudine de 1000-1200 de metri în zona centrală a Apusenilor, pe Valea Arieșului și pe văile tributare Arieșului. Cele mai reprezentative comunități sunt cele din zonele Ghețar, Albac-Mătișești, Casa de Piatră Arieșeni. Moții sunt niște oameni foarte dârji. Până nu de mult, au fost extrem de legați de cultura lemnului. În momentul de față, și-au schimbat perspectiva și sunt tot mai deschiși să primească turiștii în zonă, fiindcă au ce arăta. Există o mulțime de case vechi, dar și de șuri tradiționale, acoperite cu cetină, un specific al Țării Moților. Mai există câțiva meșteri care practică văsăritul. Fac o mulțime de obiecte din lemn, care, în vechime, erau folosite în gospodărie. În prezent, sunt mai mult obiecte de decor. Mai există țesătoare, care lucrează la război și care au o mulțime de povești de spus despre motivele folosite pe creațiile lor."

Din Parcul Natural Apuseni, ne îndreptăm spre zona de nord-vest, spre Pădurea Craiului. Aici, altitudinea e mai mică, iar în loc de păduri de conifere, întâlnim multe păduri de foioase. Însă elementul care se păstrează și aici este carstul. Paul Iacobaș, manager de destinație: 

"În Pădurea Craiului avem cea mai lungă peșteră din România, Peștera Vântului, cu peste 50 de km de galerii subterane. Aceasta este în continuare explorată, iar lungimea ei se descoperă că e mai mare. Avem în zonă o rețea de peșteri amenajate: Peștera Meziad, Peștera cu Cristale din Mina Farcu. Avem și peșteri la cele mai înalte standarde din punctul de vedere al amenajărilor turistice și de siguranță: Peștera Vadu Crișului și Peștera Unguru Mare. Undeva la poalele Apusenilor, ne-am putea opri și la faimoasa Peștera Urșilor. 

Aș menționa și Ghețarul de la Scărișoara, cel mai mare ghețar subteran din Europa, cu un depozit de peste 100.000 de metri cubi de gheață fosilă. Aceasta e zona din Apuseni unde se pot practica cele mai multe activități de aventură. Avem parcursuri de via Ferrata, sute de trasee de escaladă și de alpinism, o rută de rafting și câteva peșteri speoturistice. Acestea pot fi descoperite de vizitatori, dar cu echipament special și cu un ghid specializat. La acestea, se adaugă o rețea de trasee de alergare montană, ceea ce o face ca zonă una dintre cele mai reprezentative pe partea de aventură."

Și familiile cu copii se pot bucura de o gamă largă de activități în Munții Apuseni. Pentru acestea, dar și pentru cicloturiști, Paul Iacobaș, manager de destinație la padureacraiului.ro, recomandă zona Munților Trascău. 

"Este o zonă opusă Pădurii Craiului, în sud-est, aproape de Aiud, Alba Iulia, Teiuș. Acolo avem iar extraordinar de bine reprezentat carstul. Sunt foarte multe chei, platouri carstice și câteva peșteri deosebite. Însă Trascăul este special fiindcă viața parcă merge cu încetinitorul. Găsim în continuare comunități extrem de bine păstrate, care au un stil tradițional de viață foarte bine conservat, ca acum 60-80 de ani. Dacă faceți fotografii acolo, imaginea te duce cu gândul la albumele vechi de fotografii din perioada interbelică. Aproape nimic nu s-a schimbat acolo. Oamenii au păstrat tradițiile, arhitectura și un mod de viață tradițional, bazat pe agricultura de subzistență. Sunt gospodării mici, care datorită modului sustenabil de agricultură sunt foarte bine integrate în peisaje."

Poate cea mai importantă experiență a turiștilor este să vadă și să interacționeze cu localnicii, să cunoască îndeaproape stilul lor de viață. 

Paul Iacobaș: "Dacă reușim să-i cazăm la pensiuni ale localnicilor, sunt extrem de încântați de oportunitatea de a interacționa, de a vedea cum trăiesc, de a mânca la aceeași masă cu ei. În planul doi, ar veni componenta de natură foarte bine păstrată, floră și faună. În Apuseni, încă există o populație bine păstrată de carnivore mari. Pe lângă asta, florile sălbatice din Apuseni, mai ales în perioada de primăvară. Avem câmpuri de arnică montană sau orhidee sălbatică în Țara Moților. Avem rezervația Scărița Belioara, o zonă cu câteva zeci de specii endemice de flori. Dintre acestea, Gențiana e chiar specială. Menționez și Cheile Întregalde, cea mai joasă altitudine din România unde putem întâlni flori de colț - 400 de metri altitudine."

Foarte interesantă în Apuseni este și partea de istorie. Roșia Montană, un patrimoniu inestimabil, e cea mai veche localitate atestată documentar din România. Alături de Țara Moților e o destinație importantă din punct de vedere istoric și cultural.