Conform Ministerului român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, România a exportat anul trecut peste 15 milioane de tone de produse agroalimentare, în valoare de 5,73 de miliarde de euro.
Conform Ministerului român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, România a exportat anul trecut peste 15 milioane de tone de produse agroalimentare, în valoare de 5,73 de miliarde de euro, în creştere cu 4,6% din punct de vedere cantitativ şi cu 6% din punct de vedere valoric, comparativ cu anul 2014. Ţara noastră a intrat, însă, din nou pe deficit în comerţul extern cu produse agroalimentare, după doi ani în care a raportat excedent. În 2015, importurile de alimente au fost de 8,5 milioane de tone şi în sumă de 5,82 de miliarde de euro, depăşind cu aproape 2,4 milioane de euro cantitatea de 6 milioane de tone importată în 2014. Astfel, deficitul României cu produse agroalimentare a totalizat 89 de milioane de euro.
Produsul care a adus cele mai mari încasări din comerţul intra şi extracomunitar a fost porumbul, cu aproape 960 de milioane de euro pentru o cantitate de 5,1 milioane de tone exportate, fiind urmat de ţigările de foi, trabucurile şi ţigaretele cu 917,5 milioane de euro. Grâul a ocupat poziţia a treia la încasări, cu 692,5 milioane de euro pentru 3,55 milioane de tone, iar seminţele de floarea soarelui şi cele de rapiţă au adus României un plus de 452,2 milioane de euro, respectiv 300,8 milioane de euro în 2015. Pe de altă parte, România a rămas în continuare "campioană" la importul de carne proaspătă de porc, în condiţiile în care anul trecut au fost aduse din spaţiul comunitar şi de pe pieţele terţe o cantitate de aproape 189 de mii de tone, în valoare de 295,7 milioane de euro. În 2015, Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României, în condiţiile în care livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 65%, în timp ce achiziţiile din statele membre ale Uniunii au deţinut o pondere de 81%.
Despre problemele cu care se confruntă industria agroalimentară românească a vorbit, pentru Radio România, preşedintele Federaţiei Pro Agro, Emil Dumitru: „Industria agroalimentară românească a făcut eforturi substanţiale ca să se doteze cu tehnologie de ultimă oră, astfel încât produsele agroalimentare procesate în fabricile noastre să fie la cele mai înalte standarde şi producem de calitate şi în siguranţă pentru că toate produsele noastre sunt verificate din punct de vedere sanitar-veterinar. Iar dacă sunt informaţii legate de produsele care fac concurenţă neloială sau sunt produse cu o calitate îndoielnică din comerţul intracomunitar sau ţări terţe, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) împreună cu Direcţia de Inspecţii Tehnice şi Control din cadrul Ministerului Agriculturii ar trebui să declanşeze controale la toate produsele care sunt susceptibile a fi într-un fel afectate de o lipsă de calitate şi atunci vom şti cu siguranţă care sunt acei importatori, care sunt acele produse, pentru că este păcat să generalizăm, întrucât consumatorii nu vor mai şti ce să aleagă din rafturile hipermarketurilor şi magazinelor dacă vom generaliza şi vom spune că toate produsele aflate în piaţă sunt de o calitate îndoielnică. Eu vă spun foarte clar că România, din punct de vedere calitativ, stă foarte bine şi are o trasabilitate excelentă la ce înseamnă produsele procesate din lapte, carne ş.a.m.d., dar sigur că, fiind într-o perioadă de criză, sunt şi diverşi agenţi economici oportunişti care încearcă să pună pe piaţa românească tot felul de produse care nu sunt conforme şi, dacă nu sunt conforme, trebuie retrase, dar ele trebuie retrase în condiţiile în care sunt descoperite a fi neconforme.”
Preşedintele Federaţiei Pro Agro şi-a exprimat şi nedumerirea în legătură cu modul în care sunt calculate unele preţuri: „Nu înţelegem cum se formează preţul şi care este mecanismul în care se formează preţul, în condiţiile în care noi exportăm tona de carne de pui la anumite costuri şi la anumite preţuri, iar ceea ce vine din comerţul intracomunitar este aproape la jumătate. Practic, ne punem un semn de întrebare în ceea ce priveşte calitatea acestor produse care provin din comerţul intracomunitar şi singurul răspuns corect pe care l-am putea afla este de la autorităţile statului cu rol de reglementare şi control. Noi doar tragem un semnal de alarmă.”
Producătorii români au probleme şi cu hipermarketurile. Emil Dumitru: „Hipermarketurile, care au o poziţie dominantă şi o poziţie de forţă, au reuşit să impună anumite taxe şi tot felul de comisioane pe care le aplică producătorilor noştri din industria agroalimentară şi ţinând cont de faptul că pe aceste canale de vânzare modernă 50% din producţia agroalimentară se comercializează prin aceste magazine, este clar că este nevoie de o echitate şi o restabilire a unor reguli care, în momentul de faţă, sunt inechitabile. Forţa lor de negociere este mult prea mare în raport cu producătorul nostru autohton, iar negocierile trebuie să se bazeze în primul rând pe principiul împărţirii corecte a profitului pe filiera de produs, adică şi producătorul de materie primă şi procesatorul, dar şi comerciantul să câştige în egală măsură, nu tot profitul să se ducă la comerciant, iar ceilalţi aproape să vândă în pierdere.”
La mijlocul lunii martie, „Telemeaua de Ibăneşti” a devenit primul produs românesc inclus în Registrul european al produselor cu „Denumire de Origine Protejată”. ''Telemeaua de Ibăneşti'' este o specialitate de brânză produsă din laptele obţinut de la vacile crescute în zona văii Gurghiului, sărată prin utilizarea saramurii provenită de la fântânile cu apă sărată din localitatea Orşova. Ea poate fi produsă doar în zona localităţilor Gurghiu, Hodac şi Ibăneşti din Judeţul Mureş, care sunt parte a Văii Gurghiului, locul unde metoda de producere a fost transmisă din generaţie în generaţie. La mijlocul lunii februarie, România reuşise să înregistreze la nivel european „Salamul de Sibiu” ca produs cu „Indicaţie Geografică Protejată”, acesta fiind cel de-al doilea produs după „Magiunul de prune de Topoloveni”, care a devenit produs cu „Indicaţie Geografică Protejată” în 2011.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved