Criza economică mondială a obligat statele lumii, inclusiv pe cele membre ale NATO să reducă drastic cheltuielile sistemelor de apărare şi să înlocuiască eforturile economice cu cele ale diplomaţiei.
Criza economică mondială a obligat statele lumii, inclusiv pe cele membre ale NATO să reducă drastic cheltuielile sistemelor de apărare şi să înlocuiască eforturile economice cu cele ale diplomaţiei. Însă, în ultima vreme, poziţia din ce în ce mai inflexibilă a Moscovei i-a silit pe experţi să reconsidere rolul industriei de apărare. De curând, Guvernul de la Bucureşti a decis prin ordonanţă de urgenţă anularea obligaţiilor fiscale datorate de 15 companii din industria de apărare care produc şi comercializează armament, muniţie şi material militar.
Este vorba de 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro). Măsura a fost agreată de Comisia Europeană, după cum a afirmat premierul Victor Ponta. În expunerea de motive a ordonanţei se precizează că nu există surse de finanţare pentru stingerea acestor obligaţii şi că este nevoie de anularea datoriilor, pentru a nu se ajunge în situaţia în care companiile din industria de apărare să intre în faliment, fapt care ar conduce la imposibilitatea asigurării capacităţilor necesare protejării, „în timp real”, a intereselor esenţiale şi ale siguranţei naţionale. Ministrul român al economiei, Constantin Niţă, într-un interviu pentru Radio România:
„Operatorii economici din industria de apărare înregistrează arierate bugetare şi, din cauza acestui lucru, nu există surse de finanţare pentru stingerea acestor obligaţii, mai ales la stat. În al doilea rând, actualul context regional geopolitic impune întărirea capacităţii de apărare a ţării prin acţiuni imediate de redresare economico-financiară a acestor operatori economici. Prin urmare, atât din punct de vedere financiar, dar şi din punct de vedere organizatoric, conform strategiei naţionale de securitate, este nevoie să abordăm această chestiune cu maximă responsabilitate. Din acest motiv, guvernul a adoptat această ordonanţă prin care numai întreprinderile care sunt cu acţionariat sută la sută al statului, numai acelea beneficiază de această ordonanţă şi bineînţeles că aceşti operatori care înregistrează datorii la bugetul de stat. Sigur că acest lucru va determina cu siguranţă o nouă reaşezare a acestor unităţi în spectrul economic românesc, vor putea să intre pe criterii de eficienţă şi, sigur, vor putea să vândă produse strategice atât în România cât şi la export.”
Ministrul economiei a oferit şi amănunte cu privire la companiile în cauză: „Sunt 15 companii: Tohan, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Sadu, Mija, Moreni, ş.a.m.d. Au volum de activitate pentru că au şi export, au şi produse la intern, mai puţin până acum la intern, dar cu ajutorul guvernului sper ca în semestrul doi să se reglementeze şi producţia pentru intern. Din punct de vedere organizatoric, acolo unde vom constata că unele unităţi nu mai sunt viabile din punct de vedere economic, vor trebui să fie fie desfiinţate, fie comasate, în aşa fel încât să realizăm câteva complexe din acestea industriale care să fie eficiente din punct de vedere economic. Rămân numai datoriile comerciale, cele în care, sigur, statul nu poate să se implice, având în vedere că, aşa cum vă spuneam, aici statul este acţionar majoritar. Încercarea noastră este aceea de a repune aceste unităţi pe criterii financiare de a putea fi finanţate de către bănci, deci de a putea accesa fonduri, credite bancare, în aşa fel încât să-şi poată relua procesul de fabricaţie.”
Ministrul Constantin Niţă a oferit detalii şi despre actul normativ al guvernului: „Această ordonanţă şi toate calculele au fost făcute împreună cu cei de la Ministerul de Finanţe, evident. Asta nu înseamnă că de acum managerii acestor unităţi trebuie să stea liniştiţi că mai vine statul încă o dată şi mai sterge datoriile. Nu! Îi asigur că vor trebui să pună mâna serios pe muncă.”
La rândul lui, directorul general al Uzinei Mecanice Mija, Gheorghe Băleanu, susţine că, pe piaţa internă, produsele industriei de apărare au fost foarte puţin solicitate până în prezent: „Cererile armatei sau sistemelor de apărare din ţară sunt foarte reduse. Capacităţile a trebuit să le menţinem, pentru că suntem obligaţi printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să menţinem capacităţile de producţie, şi s-au acumulat datorii. Uzina Mecanică Mija este o societate care nu a beneficiat de scutiri. O excepţie ar fi nişte datorii pe care le-am avut către AJOFM (n.a. - Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Dâmboviţa), în urma plăţilor unor salarii compensatorii la disponibilizările impuse prin programul de restructurare.”
Iar ministrul român al apărării, Mircea Duşa, a spus că, în trecut, bugetul ministerului pe care-l conduce a fost neglijat, deşi odată cu intrarea în NATO, România şi-a asumat să aloce din buget 2% din PIB pentru apărare. El a afirmat că, în 2014, bugetul este mai mare decât în anii anteriori şi că, în această vară, bugetul apărării va beneficia de o rectificare pozitivă astfel încât se va ajunge la cca. 1,5% din PIB pentru acest domeniu. Ministrul a menţionat că mare parte din aceşti bani va merge spre înzestrarea şi modernizarea Armatei şi spre industria românească de apărare.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved