Paolo Gentiloni: "Economia României a făcut faţă crizei Covid mai bine decât era aşteptat, astfel că oficialii de la Bruxelles şi-ar putea îmbunătăţi estimările privind evoluţia din acest an, în prognoza de primăvară a CE."
Economia României a făcut faţă crizei Covid mai bine decât era aşteptat, astfel că oficialii de la Bruxelles şi-ar putea îmbunătăţi estimările privind evoluţia din acest an, în prognoza de primăvară a Comisiei Europene, a declarat, marţi, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni. Acesta a explicat, în cadrul unei conferinţe pe tema proiectului revizuit al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), că în prognoza de iarnă, Comisia Europeană a estimat o scădere a produsului intern brut al României de 5%, faţă de 6,3% la nivelul UE. însă datele aferente ultimului trimestru al anului 2020 au arătat un parcurs mai bun decât era de aşteptat.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, propune un buget de 5 miliarde de euro pentru dezvoltarea transportului feroviar şi 4,5 miliarde de euro pentru transportul rutier şi autostrăzi. Planul a fost Publicat pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, planul citează Raportul de ţară pe anul 2020 potrivit căruia reformarea sectorului feroviar a rămas în urmă, modernizarea şi întreţinerea insuficientă au redus viteza trenurilor şi au afectat termenele de livrare a bunurilor. Dezvoltarea și modernizarea sectorului feroviar din România ar însemna un transfer al transportului de mărfuri de la sectorul rutier, responsabil pentru 90% din totalul emisiilor de dioxid de carbon din transporturi. Un exemplu în favoarea utilizării transporturilor pe cale ferată este metroul din regiunea București-Ilfov. Deşi reprezintă doar 4% din lungimea întregii reţele de transport public a Capitalei, metroul asigură transportul a circa 30% din volumul total al călătorilor ce utilizează mijloacele de transport în comun din Bucureşti, un oraș cu 2,3 milioane de locuitori cărora li se adaugă peste 300 de mii de persoane aflate zilnic în tranzit.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire din România a fost în 2020 cu 27,8% mai mică faţă de anul precedent, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Hotelurile au deţinut cea mai mare pondere (60,1%) în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune. Reducerea capacității de cazare este un efect al restricțiilor impuse de pandemie, care au însemnat și un număr mult mai mic de turiști. Conform INS, Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost anul trecut de 22,9% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Comparativ cu anul 2019, numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare s-a redus cu 51,6%, numărul de înnoptări ale turiştilor români înregistrând o scădere cu 45,3%, iar cel al turiştilor străini cu 81,1%. Pe parcursul anului 2020, în structurile de cazare colective din România, au fost înregistrați 452 de mii de turiști nerezidenți, care au cheltuit, în medie, 2.610 lei (530 de euro) persoană.
Consiliul
Concurenţei a sancţionat cu 6,9 milioane lei (circa 1,4 milioane euro) şase
companii care oferă servicii de alimentaţie publică în incinta Aeroportului
Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru fixarea preţurilor. În urma
investigaţiei declanşate din oficiu în iunie 2019, Consiliul Concurenţei a
constatat că aceste companii şi-au coordonat politicile comerciale în materie
de preţuri, discounturi, promoţii, astfel încât să îşi alinieze constant
preţurile pentru serviciile oferite pasagerilor din aeroport. Toate cele şase
companii implicate au recunoscut fapta anticoncurenţială, beneficiind astfel de
reduceri ale amenzilor.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved